Salute, Medicina
A cellula glial. Funzioni è e funziunalità di i celluli glial
U sistema nervoso ùn hè micca solu di i neuroni è i so prucessi. À u 40% hè rapprisintatu da i celi gliais, chì ghjucanu un rolu impurtante in a so vita. Limitanu literally the brain and nervous system from the rest of the body environment and ensure their work autonomous, which is really important for humans and other animals with a central nervous system. È e cèl·lula di a neuroglia sò capaci di dividinu, chì distingui i da e neuroni.
Cuncitatu generale di neuroglia
L'aghjume di i celluli gliais hè chjamatu neuroglia. Eccu sò pupulazioni celulari speciali chì si trovanu in u sistema nervu cintrali è in a periferia. I supportanu a forma di u moveru è a spine, ancu di furnisce cù nutrijenti. Hè soccupatu chì in u sistema nervatu cintrali, per via di a presenza di una barrera di u sangue, ùn sò micca reurenzi immunità. In ogni casu, quandu un antigeno straneru entre in u curu o spine, è ancu in u fluidu ceptrospinali, a cellula glial, un analogu ridottu di u macròfagiu di i tessuti periferiali, fagocitizes. Inoltre, hè a separazione di u cori di i tessuti periferichi chì furnisce a neuroglia.
Proteczione immune di u curu
U cervu, induve si trovani assai reazzione biocuimichi, chì significanu chì assai sustanzi immunogeni sò furmati, deve esse protetti di l'immunità humourale. Hè mpurtanti capisce chì u tissue nurale di u cereu hè assai sensible à u danni, postu chì e neuroni sò solu saldati parziale. Hè per quessa, l'apparizione di un locu in u sistema nervatu cintrali, induve a risposta immune locale passà, causerà a morte di certe cellulàcciu circundante o dimissioni di l'ecunumia di neurone.
À a periferia di u corpu, stu danu à i cume somatic se prestu prestu da e pienze in pocu educatu. E in u core ci hè impussibule di restaurà a funzione di a neurona persata. È hè a neuroglia chì limita u cori di u cuntattu cù u sistema immune, per ellu chì u sistema nervu cintrali hè una gran quantitatità d'antigens strani.
A classificazione di cèl·loli glial
I celu Glial sò spartuti in dui tipi sicondu a morfologhi è urìgine. Aolite i microglial cells e macroglia. U primu tipu di cèl·lula vene da a foglia mesodermali. Sò chjuchi sunnu cilesti, cù numerosi prucessi, capaci di fagocytizing solidi. Macroglia hè un derivativu di l'ectoderme. A cellula glial di macroglia hè divisa in parechje spezii, secondu a morfologia. Ependimali è astrocite cèl·loli, è oligodendrociti, sò distinti. Tali tipi di pupulari cellulare sò ancu dividuti in parechji tipi.
Cellule glial ependimale
Eghjiminità i glial Ependimali sò in e spazii specifichi di u sistema nervu cintrali. Formanu u forcu endoteliu di i ventrizziu cerebrali è u canali spinali centrali. L'urìgine in l'embriogene di l'embriogene, piglià da l'ectoderme, è per quessa rapprisentanu una forma specie di neuroepitheliu. Hè multipludu è cumporta una numerosa di funzioni:
- Un supportu: Forma u marcu miccanicu di i ventrizzi, chì hè ancu mantinutu da a pressione hydrostatica di u fluidu cienbrospinal;
- Secretory: secretes in u licori un certu chimicu;
- Delimitazione: separa u sustanatu di u cernimentu da u fluidu cicentriculus.
Tipi di ependimutidi
Frà l'ependimocìte, ci sò ancu a so propria spezie. Eccu sò ependimocìti di u 1u è 2u ordine, è ancu di i tanniciti. U primu formanu una prima (basal) di a latte ependimale, è l'ependimocìti ùn si trovanu in una seconda capa annantu à elli. Hè impurtante chì a célula glial ependimale di u 1u ordine participeghja in a furmazione di u barriu emulatoriu (trà u sangue è l'ambientu internu di i ventrizzii). Ependimocìti di u secunni òrdenu anu villi orientatu versu u flussu di u fluidu cicentriculus. Ci hè ancu tanniculi chì sò i cilitri di receptori.
Sò stati situati in i seculi laterali di u fondu di u terzu ventriculu cerebrali. Dopu micruvelli nantu à u liceu apicale è un sviluppu nantu à u basal, pudendu trasmettari l'infurmazioni versu i neuronii nantu à a cumpusizioni di u licurante fluidu. In questu casu, u fluidu curebrospinal attraversu i picculi opere parechji apertori cù ependimocìti di u 1u è 2u ordine pò andate direttament à i neuronii. Questu ci permetta di dì chì ependime hè un tipu speziale di epiteliu. U so analogicu fungible, ma micca morfològicu nantu à a periferia di u corpu hè l'endoteliu di i vini.
Oligodendrocyte
L'oligodendrocyte sò tipi di celluli gliais chì circundanu a neurona è i so prucessi. Sianu duvemu in u sistema nervu cintrali, è vicinu à i nervi mixte è autumaticu perifferenti. L'oligodendrociti sò stati culi poligonali equipati da 1-5 sprouts. Sò stati cunnessi unu à l'altru, sclusione a neurona da l'ambientu internu di l'organiziu è furnisce i cundizioni per a conduction nervu è a generazione di l'impulsi. Ci sò trè tippi di oligodendrociti, chì sò diffirenti in morfologia:
- Un cellu cintrali locu vicinu à u corpu di u neurone di u brain.
- Una cellula satellita chì circundava u corpu di a neurona in u ganglioni periferali;
- A celda di Schwann, chì cubriu u prucessu neuronal è a furmazione di a fossa di mieline.
I ciliuli glial d'oligodendrocyte sò truvati in u core è a spine, è in i nervi perifferichi. E mentre ùn hè micca cunnisciutu, quantu a cellula di satellita différenza di u centru. Dognu chì u materiale geneticu in tutti i celuli di u corpu, solu per u sessu, u listessu, hè prubabilmente chì queste oligodendrocyte pò reutilizà in retambitu. I funzioni di i oligodendrociti sò dinò:
- Supporting;
- Aislante;
- Separà;
- Trophic.
Astrocyte
L'astrocite sò i celluli gliali di u curu chì componi u sustegnu di u core. Hè una forma di stellate è sò chjuchi di dimensione, anche si sò più grande ca i celluli di microglia. Ci hè solu duie tipi di astrociti: fibru è protoplasmique. U primu tipu di cellulà sò situati in u materiu biancu è grisu di u cori, anche si sò assai più grande in biancu.
Questu significa chì sò più cumuni in questi spazii chì anu un nùmmuru significativu di riezziunati mieline neuronal. L'astrocite protoplasmiali sò macari chjave gliali: si mette in a materia bianca è grisa di u cori, ma sò più grande in grisgiu. Hè per quessa, a so funzione hè di creà un sustegnu à i corpi di i neuroni è l'organizazione strutturale di a barrera di u sangue.
Microglia
I cigliuli microglial sò l'ultimu tipu di neuroglia. Ancu, a diversità di tutti l'altri cellule di u sistema nervatu cintrali, anu un usu mesodermu è sò tipi spezii di monociti. E so predecessori sò caghjàculi. A causa di i peculiarità di l'estructura di i neuroni è i so sviluppi, i celluli gliais sò rispunsevuli di riunioni immune in u sistema nervatu cintrali. È e so funzioni sò casi simili à quelli di i macrogiani di tisi. Hè respunsabuli di fagocitosi è di ricunniscenza è di presentazione di l'antigen.
Microglia cuntene un tipu speziale di ciliuni glial chì anu u ricchersu di raciunisazioni di diferenze, chì confirmanenu l'urbe di a medula d'uceanu è a realizazione di funzioni immune in u sistema nervatu cintrali. Hè ancu rispunsevuli di u sviluppu di e malati desmitinizantes, a malatia d'Alzheimer è u sindromu di Parkinson. In ogni casu, a cellula hè solu un modu di realizà u prucessu patologicu. Hè per quessa, probabbilmente, quandu quì serà possu truvà un mecanismu di attivazione di microglia, i processi di sviluppu di sti malatii serà firmatu.
Similar articles
Trending Now