News è società, Filusufia
A dialettica di Socrati cum'è l 'arte di dialogu criativa. elementi Custituenti. U dialughi di Socrati
Ogni parsona almenu una volta in a mo vita intesu di Socrati. Stu filosofu Grecu manca una prisenza luminosu in lu la storia di un solu Grecia, ma puru in u mondu di filosofia. N particulari ntiressi pi lu studiu di a dialettica di Socrati cum'è l 'arte di dialogu criativa. Stu mètudu si li basi di tuttu l 'insignamenti di l' antichi filosofu grecu. U nostru articulu hè cunsacratu à Socrati e lu so insignamenti, ca addivintau la basi di l 'avvena di la filusufìa cum'è una scenza.
Socrati: geniu è Chamois
About lu gran filosofu dettu assai di a so parsunalità in lu sviluppu di la filusufìa e psicoluggìa vinni ammuntuatu di più cà una volta. Socrati Dinù cunsideratu da diedrali sfarente, è a storia di a so vita hà acquistatu détails rimarchevuli. À capisce ciò chì hè vulia dì da u termine "dialettica" è per quessa Socrati pensatu ch'ellu era u solu modu feasible francese a cunnosce a verità, è ghjunghja à una virtù, ùn hè necessariu di cunnosce un pocu l 'a vita di l' antica filosofu grecu.
Socrati hè natu in u quintu seculu aC à la famigghia di zuccadori è un levatrice. Dapoi lascita di u so babbu, di drittu, si avianu pè ottene u frateddu di u filosofu, da un 'età principiu di nun avìa nuddu inclination à l' accùmulu di bè materiali, è spesu tuttu u so tempu biancheria per self-aducazzioni. Socrati hà Sognu cumpetenze oratorical, capaci di leghje e scrive. In più, studiau, arte e friquintau lu Discorsi di i filosofi, i sufisti, prumuzioni di a règula di i umanu "I" di tutti i reguli è rigulamenti.
Nunustanti la vita matimàticu di parcours mischinu, Socrati hè moglie è avia parechji zitelli è fù cunnisciutu com'è un suldatu curaggiu chì participò à a guerra di lu Peloponnesu. In tutti i so vita un filosofu ùn lasciarà Attica è ancu pensatu a so vita cavallieri i so cunfini.
Socrati disprizzava ricchezza è sempre si pudeti in i panni digià bè-n'omu. Ghjesù ùn lascià daretu à ogni travagghiu scintìficu, o travagghi, comu lu pueta hà cridutu chì a cunniscenza ùn ponu esse insignanti, è à pona una persona. L'anima ci vole à spinghja a ricerca di a verità, è di fà stu comu un dibattiti è dialogu constructive hè l 'approcciu megliu. Socrati veni spissu accusatu di inconsistency di u so sapè, ma ch'ellu era sempre prontu à raghjugna a discussione è à sente i punti di u avversu. abbasta enough, si girò fora per esse u megliu mètudu di m'hai. Casi quellu chì hà almenu una volta intesu parlà di Socrati, ellu chjamò un 'omu saggiu.
A la morti di lu gran filosofu troppu stupente simbolichi, hè divintatu un allargamentu naturali di a so vita è insignamenti. Dopu à accusi chì Socrati corrupting la menti di i ghjovani cù novi divinità chì ùn sò i dii di Atena, lu filòsufu statu messi in u prucessu. Ma ellu ùn aspettate di u appillari è sentencing, è a pena pruposta da u adoption of a poche. A morti in stu casu, u accusati era vistu comu nu liberazione da vanitusa tirrenu. Nunustanti lu fattu ca li so 'amici uffertu di riscattari lu filòsufu da a prigiò, ch'ellu ricusò è stoically scontra à a so morti dopu à u adoption of a cateni poche. Sicondu à certi fonti, in u calice hè Schierling.
A picca ciatu di lu ritrattu storica di Socrati
U fattu chì u filosofu Grecu hè una sumiglia tremenda, si pò traduce dopu à una discrizzione di a so vita. Ma qualchi oro chiamau Socrati particularmenti forti:
- si sempre sè stessu tinutu a bona forma fisica, fendu una varietà di esercizi e pinsau chi chistu è lu modu megghiu a salute di la menti;
- filosofu numarosi à certu sistema di manciari chi ci desiru u soprapiù, ma in u listessu tempu à dà u corpu, tutti i rapide (stòrici crìdinu ca sta hè ciò chì ellu salvatu da un ipidimii duranti la Guerra di lu Peloponnesu);
- Iddu parrava gestu di fonti scritti - iddi sunnu, sicunnu a Socrati, cèdiri la menti;
- Aria hè sempre prontu per discussione, è a ricerca di a cunniscenza pussutu marchjà parechji chilometri, dumandendu u sage ricunnisciutu.
Siccomu l 'mità di-XIX sèculu, à u tempu di u più u sviluppu di psiculugia, parechji hanu pruvatu à chiamau a Socrati e so attività incù u signe timperamentu, è predispositions. Ma Lannilis ùn sò d 'accordu, è u so disturbu si uccurrenza u numeru minimu di infurmazioni accéder à la "pacienza."
Comu avemu ricevutu li nzignamenti di Socrati
A filosofia di Socrati - a dialettica - hè a basa di assai filusufìi è indicazione. Idda ha arrinisciutu a addivintari la basi di studiusi muderni è oratori, doppu la morti di Socrati, u so pùblicu cuntinuà u travagliu di u maestru, furmendu nova lingua è trasfurmendu i tecnichi digià cunnisciuti. A fatica in u pircizzioni di duttrina Socrati 'hè u sustegnu di i so opere. Avemu cunnosce circa antica, filusufìa greca pi menzu Platoni, Aristòtili, è Anabasi. Ciascuna di l 'eni cunzidiratu un tentativu di onuri a scrìviri quarchi saggìstichi u Martorana è i so insignamenti. Nunustanti lu fattu ca nun hà righjuntu i nostri tempi in lu Lacu info, ùn vi scurdate chì ogni autore parla à una spiigazione uriginale di i so attitudini è un tocco di subjectivity. Stu hè facili vistu da comparing i testi di Platoni e Anabasi. Iddi sò cumpletamenti differente numaru sè stessu Socrati e so attività. In tanti mumenti mpurtanti autori funnamintarmenti accordiu chi unu arriduci sviluppa u reliability di l 'òpiri cuntenute in i so infurmazioni.
Filusufìa di Socrati: l 'accuminzagghia
dialettica antiche di Socrati addivintau una tendenza cumpritamenti nova è frescu in tradizzioni filusòfica stabbilutu di la Grecia antica. Arcuni stòrici crìdinu la nascita di un tali caratteru cum'è Martorana è arquantu naturale e spetta. Sicondu à certi li liggi di l 'universu di ogni carattaru apparisce à un tempu quandu hè più bisognu. Dopu tuttu, e nuddu muvimentu riliggiusu micca à truvà fora di locu, è và indocu. Hè cum'è una sumente cascò nantu limu in cui girmoglia e pòrtanu fruttu. Vergogna analugii pò esse purtatu fora incù tutti i rializazioni scentificu è Lessiculugia Corsa, mentre ch'elli cumparisce in u più bisognu di puntu umanità in certi casi cambiendu radically l 'allungamentu di storia di a civilisazione cum'è un inseme.
U listessu pò esse dettu di Socrati. In lu V seculu aC, l 'arti e li scienzi sviluppatu rapidamenti. Arricchisci ci sò novi muvimenti filusòficu, ritrova necessità pùblicu. In Atene, era abbastanza pupulari è di cunduce cuncorsi di oratoriu, o dialughi in u sughjettu urgente chì interessi tutta a pulitica. U Populu ùn hè micca quessa stupente chì a dialettica di Socrati occasione in u so statu distrutta. Stòrici ricunniscimu chì, sicondu à i testi di Platoni, Aristòtili fattu a so duttrina cum'è un esercitu trà i filusufìa pupulari di l 'sufisti, a cuscenza preti è capisci nativu Atena.
L'origine di a dialettica di Socrati
dialectics particulari Socrati veramente cuntrariu a l 'insignamenti di u sufisti di u prédominance di l' umanu "I" nant'à tutti i publichi. Stu tiurìa fu assai pupulare in Attica è assai sviluppatu da li filòsufi Grecu. Iddi vista susteni ca la sumiglia ùn hè limitata da ogni regula, tuttu di so azzione hè basatu nantu à i brami, è capacità. In più, a filosofia di u tempu fu cumpritamenti propie à a ricerca di i misteri di l 'universu, è u criticu divinu. Scentifichi sò competed in his eloquence, ragiunate la criazioni di lu mondu, è circava cum'è assai pussibuli imbued cù l 'idea di parità umanu è i dii. U sufisti pinsatu chì penetrazione in u supiriuri a misteri di l 'dà enormi puteri, è facenu una parte di qualcosa straordinariu. Ancu in u so statu prisenti, una persona hè liberu è pò esse aiutati in i so azzione solu à i so bisogni libérateur.
Socrati hè u prima à circà tracciau Lumières su 'omu. Iddu fu capaci di passari l 'aria di interessu da u divinu di i persunali è chjara. U sapè di l'omu diventa a strada diritta di ghjunghje ne à a cunniscenza è virtù, ca Socrati messi nant'à u listessu livellu. Iddu hà cridutu chì i misteri di l 'universu deve stà in interessi divinu, ma omu ci vole prima amparà u mondu à traversu ellu stessu. È fù per fallu un membru di a sucità sguardu, perchè solu sapè vi aiuta à distingue bè da u male, è si trova da u veru fondu.
Etica è a dialettica di Socrati discrittu circa lu menu
L'idei di basi di Socrati stati basatu nantu sèmplice valori umani. Si 'ntisi cci avìa a spinciri strata a so studianti à circà a verità. Dopu à stu soldu hè u compitu principali dâ filusufìa. Stu manifestu è la rapprisintazzioni di scienza, cum'è una ferita mai statu tendenza ricci frescu à mezu à i sage di la Grecia antica. Filosofu stissu cunziddirava sè stessu un tipu d "levatrice", chi da un sèmplice canadese manipulation permette à voi à esse nati un cumplitamenti novu modu di pinzari e giudiziu. Socrati ùn duverà esse cunsideratu chì u persona umanu havi na granni putinziali, ma iddu pinzava ca cchiù canuscenza e intelligenza di iddu stissu avissi a puttari a certi règuli di cunnutta e quadru vultò in un ghjocu di li standard etici.
Chì hè a filosofia di Socrati cunduce una persona nantu à u chjassu di a ricerca, quandu ogni nova scuperta è a cunniscenza abbisugnava pi cumannari la nomina di e quistione. Ma solu sta manera si derà un avè ricivutu di i virtù spressu in a cunniscenza. Filosofu dissi chi sapennu lu bonu, ghjente ùn hà da fà u male. Cusì si mette in u quadru, ca m'aiuti a raghjone in a sucetà, è di purtà u so benefizii. li standard etici sò chì vanu da u certu, ca sunnu, sicunnu a li nzignamenti di Socrati, seguitate autra.
Ma i sapè fà di a verità, è u so nascita hè solu pussibili, grazi à l 'imbusche multifaceted di u sughjettu. U dialughi di Socrati nant'à un particulare argumenti hè un strumentu à truvà fora la verità, perchè solu in una cuntruversia, induve ogni avversi susteni u so puntu di vista, si pò vede a nascita di a cunniscenza. Dialectics abbisogna discussione à urdinendu la piena verità, ogni argumentu si un counterargument, e accussi si cuntinueghja à ghjunghje u essential obbiettivu - canuscenza propia.
Li sò princìpî di dialectics
elementi Custituenti dialettica Socrati arquantu sèmplice. Iddu li filu di a so vita, è à traversu li d'a verità à i so studienti è piace. Ci ponu esse sistimau li sicuenti:
1. "Mariage pòlvera"
Sta frasa divinni la basi di la filusufìa di Aristòtili. Iddu hà cridutu chì hè necessariu à cumincià cun ella tutti i Salumeria, parchì a cunniscenza di u mondu è dispunibbili solu à Diu, ma un omu chì hè cunsacratu un destinu differente - ch'ellu ci vole circà à sapè elli stessi è i so sviluppu. U filosofu pinsatu chì ghjè u livellu di self-cunniscenza di tutti i membri di a sucetà dipende di a cultura e ètica di tutta a nazione.
2. "I sapiri chi sacciu nenti"
Stu principiu balla annincatu Socrati frà altru li filòsufi e sage. Ognunu di li dritti d 'avè lu più corpu di a cunniscenza è pò dunque chiamari iddi saggiu. Socrati fù spende per un modu chì ùn si pò compie priuri. Li frunteri di a cuscenza di a persona pò ssiri spustatu luntanu à infinita, cusì la canuscenza un'immersioni è novu diventa nacque un passu nantu à a strada di novi custioni e ricerche.
Assai, ancu l 'oraculu Delphic pinsau Socrati a wisest. Ci hè una legenda chì dice chì, avendu amparatu avvinta, u filosofu hè assai spaventata e dicisi à truvà fora u mutivu di un tipu tali ammìranu. Cum'è un risultatu, iddu interviewed assai di Attica ricunnisciutu com'è u pòpulu più intelligenti, è ghjunse à una cunchiusioni stupente: Ghjesù fù ricunnisciutu com'è u saggiu, perchè ùn pò parrari di u so sapè fà. "I sapiri chi sacciu nenti" - chistu è lu saviezza più, cum'è a cunniscenza assuluta è dispunibbili solu à Diu, è ùn pò esse datu à omu.
3. "Virtue - chì a cunniscenza"
Sta 'idea hè assai difficiule à leghje in ambienti publicu, ma Socrati pudia sempre spiecanu i so principii filusòficu. Iddu sustinia ca ogni persona strive à fà solu chì u core vulella. E si voli sulu un beddu è maravigghiusa, accussì si capisci di virtù, chì hè u più bellu, ùn cunduce à custanti realisazione di stu scopu.
Pudemu dì chì ognunu di i prucessi verbali, sopra di Socrati pò calà à trè baleni:
- self-sapè;
- pudori filusòficu;
- u parcu di a cunniscenza è virtù.
A dialettica di Socrati rapprisintatu u muvimentu di a cuscenza à capisce, è ghjunghje ne à l 'idia. In tanti situazzioni, l 'uggettu essential ferma naffirràbbili, è i quistioni - una quistioni aperta.
U mètudu Socratic
Dialectics, creatu da u filosofu Grecu, c'abbrazza un mètudu pi pigghiari la strata di self-a cunniscenza è truvannu la viritati. Si hà una pochi di i mezi di basi, chì à stu ghjornu sò state usate successu da li filòsufi di sfarenti currenti:
1. irunia
Senza l 'abbilitati di ririri se hè impussibule ch'ellu vinissi à una cunniscenza di l'idia. Dopu tutte e, sicunnu a Socrati, dogmatic self-Maurice di u correctness inhibits lu sviluppu di lu pinzeru e lassa nun c'è pùastu di dubbitu. Basatu supra lu mètudu di Socrati, Platuni iddu pinzava ca sta filusufìa nasci cu maravigghia. Hè capaci di fari 'na pirsuna dubbitu, è u prugressu cusì sustanziali nant'à u percorsu di self-scuperta. A dialettica di Socrati applicata in conversations strasurdinariu cù l 'abitanti di Atena, spissu purtatu à u fattu chì ancu i più cunvinta in a so cunniscenza di i Grechi si messe à campà addunari in sè stessu. Si pò esse dettu chì stu aspettu di a pratica di Socrati hè listessi à u sicondu principiu di a dialettica.
2. maieutics
Maieutics pò esse citatu quessu pocu Irunicamenti, in u quali l 'individuu rende a verità è avvicinava a cunniscenza di u sughjettu. In pràtica U friscalettu E comu segue:
- populu guariri di u so arruganza;
- suvitatu maravigghia è addunari a so ignurenza è ciabbulaunu supra;
- veni à capisce u bisognu à circà a verità;
- It traverses una risposta chjassu di e dumande hè da riduzzione;
- Ogni nova risposta dà ascesa à i seguenti quistione;
- dopu à una seria di dumande (e tanti di li pò esse definitu in un dialogu cù defile) hè natu u identità di a so fideltà.
Socrati vista susteni ca la filusufìa - hè un prucessu pedagogicu chì ùn ponu solu s'otteni un valori fermu. In issu casu, hè pussibili a predict l ' "a morte" di u pueta, chì hè diventata dogmatic.
Maieutics hè chì vanu da u dialogu. Ch'elli ponu vene à a cunniscenza, è Socrati insignati i so cumpagni è piace à circà a verità in modu differente. Per fà stu, smetti dumanni boni e 'mpurtanti è à altri, è à sè stessu. In certi casi, ci hè a quistione di a dumandu se hè diventata una critica è cunduce à a cunniscenza.
3. nnuzzioni
A funzione crustula di i dialughi Socratic hè chì a verità hè unattainable. Hè u scopu, ma u filosofia stessa hè ammucciatu in u muvimentu versu stu scopu. U running à truvà è ci hè una dialettica in i manifistazioni più direttu di lu. Intelligente, secondu a Socrati - sta ùn hè micca l 'assimilazzioni di la verità, cum'è u mare, ma solu a definizione di l' elementi nicissarii è a manera a lu. In l 'avvena, una persona expected terra move solu avanti, chì ùn deve esse firmatu.
Dialectics: fasi di u sviluppu
A dialettica di Socrati fu lu primu e unu putissi diri, un passu naturale in u sviluppu di una nova filosofia. It evidenti a lu quintu seculu aC, è più tardi cuntinuvatu à sviluppà a primura. fasi storichi di a dialettica di Socrati certi filòsufi hè limitatu à trè grandi Milestones, ma in realtà è rapprisintatu a lista di più cumplessa:
- anticu filosofia;
- filosofia medievale,;
- filosofia Renaissance;
- filosofia moderna;
- Tedesco filusufia classica;
- filosofia marxista;
- filosofia Russian;
- filosofia Western mudernu.
Sta lista hè una pezza Alessàndria chì issu spaziu si sviluppau tutta la fasi storichi chì umanità hà passatu. Certu micca à tutti i unu d 'iddi a dialettica di Socrati hà ricevutu una grandi grandi impulsu di u sviluppu, ma la filusufìa muderna cullega cu lu in parechji di i cuncetti è termini chì sò affaccatu assai morti doppu di l' antica filosofu grecu.
cunchiusioni
Socrati cuntribuzione à u sviluppu di la filusufìa muderna di scienza hè spirianza. Hà criatu un novu mètudu scintìficu di spende per a verità è energia umanu girava in sè stessu, à sente u occasione di amparà tuttu lu lascerà di a so "I" e assicurà fidilità dicendu: ". I sapiri chi sacciu nenti"
Similar articles
Trending Now