News è societàFilusufia

Al-Farabi: biografia. A filusufia di u Pitàgura urientali

studiusi Ancient àrabba, ca lassaru daretu à un granni patrimoniu scientificu e criativu, revered in u mondu mudernu. Pò dassi chì certi di i so punti è cuncetti parenu abbuccari oghje, ma a unu tempu mandonu ghjente à u latu di scenza è educazione. Unu di sti granni studiusi fu Al-Farabi. A so biografia hà urighjina in i cità di Farab (lu tirritoriu di rigalu-ghjornu Kazakhstan) in 872.

Life hè grande filosofu

Abu Nasr Muhammad Ibn Muhammad Ibn Tarhan Ibn Uzlag, canusciutu attornu a lu munnu, comu lu Al-Farabi Bosnijan National University, abitanti di una longa vita, lascendu daretu à numarosi opari in filosofia, matematica, astronomia, musica e scienza.

Cuntimpuranìi chiamatu seconda maestru i grandi l'omu, chì significheghja chì Aristòtili hè a prima. Biography Al-Farabi dà assai pocu nantu à u corsu, postu chì a vita di un journal nimu pagatu attinzioni à issu, è tutti i dati disponibile stati scritti pocu da pocu dopu à un coppiu di parechji seculi, dopu a so morte.

Hè cunnisciutu:

  • Iddu nascìu a Farab in 870 (qualchi dì 872 g &). Truvà una grande cità situata vicinu à u locu induve sò culligatu lu SYR Darya è Arys. Poi lu paisi vinni vattiata Corpu in Otrar, è oghje u so ruvine pò esse vistu in u sudu di Kazakhstan in quartieru Otrar.
  • Babbu di u futuru filòsufu e solitaria fù rispittatu in u capu militari di l 'antica famigghia Turcu.
  • Mentri sempre un ghjuvanottu, Abu Nasr al-Farabi, quale biografia hè mutu circa i so anni, zitiddina, shied luntanu da evenimenti suciale è spesu assai tempu a studiari l 'òpiri d' Aristòtili e Platuni.
  • Pè una stonda ch'ellu campava in Buchara, Samarkand è Shash, unni studiau è travagliatu in u listessu tempu.
  • Compie la criazzioni di l 'Al-Farabi (biografia dici avvinta in più tecnica) dicisi in Baghdad. A ddu tempu era la capitali di l 'abbasidi àrabba e maggiuri centru culturale è scientificu.
  • U modu di Baghdad, una ghjovana scinziatu, chjamatu a liveddu di canuscenza a lu tempu pò èssiri chiamatu cità encyclopedic è visitatu cume Isfahan, Fars e Ray (mudernu Teheran).
  • Entri in u capitale in l'annu 908, Al-Farabi (biografia ùn dà dati di più pricisu) hè u valore a logica, a medicina, science, Grecu, ma chiddu appuntu prufessori scunnisciutu.
  • Avè vissutu in Baghdad à 932 anni, lascendu si è divintò digià un famosu scinziatu.

Life in Damascu, e fama ntirnazziunali

U muvimentu hè la via di l 'avvena di talentu filusòficu e scentifica di l' scinziatu, ma a so vita persunale, à chì tempu guasi nunda hè cunnisciutu.

  • In 941, u filosofu si trasfirìu a Damascu, induve nimu sapia nunda di circa lu. Li primi anni, in sta cità era abbastanza difficiule perchè avia u travagliu in u giardinu, è a notte, à scrive u so gran treatises.
  • À u tempu, Abu Nasir al-Farabi (biografia ùn insignà la date esatta) visitatu Syria, unni fu un patronu di Sayf al-Dawla Ali Hamdani, chì aiutavanu tanti scentifichi è artisti di u tempu.
  • Hè cunnisciutu chì in 949, lu scinziatu hè in Egittu.
  • Ci sò dui versioni di cum'ellu morse gran filosofu. Certi fonti diri ca iddu muriu di causi naturali a l 'età di 80 anni, nantu à l' autra - statu arrubbatu è tombu u so modu d'Askalan.

Tale hè a vita di Abu Nasr al-Farabi, un cortu biografia chì ùn passanu in u so integralità di i so amichi ùn si pò rispose: circa u so travagliu.

L'approcciu scentifica a duttrina

So lu statu almanaccatu la menti di Al-Farabi (biografia ùn dì circa it) chì pudia cummogghia parechji lochi di ricerca di a so storia è u sviluppu. Fù ancu spirimintatu in assai bè cunnisciutu-durante u medievu è i scienzi in tutte e di li succissuri.

A so carriera accuminciau cu lu studiu di l 'òpiri di li granni sage Grecu. Dannu missaghji nantu ad elli, ellu pruvò di purtà i so pinsamenti in lingua chjara à una larga gamma di genti. Calchì volta, per sta avìa a espressai tuttu issu in u vostru propriu e parolle. Un altru mètudu scintìficu, chi veni usatu Al-Farabi - un analisi di u gran treatises di antichità cù un riassuntu info di u so cuntenutu. Chì ponu esse truvatu da i manuscritti induve scinziatu araba lascià u so ricordi, chì ponu esse sunu spartuti in trè tippi:

  • Samari cassa, ca era basatu supra l 'affirmazioni di l' antichi Sage cù una spiegazione info di zoccu lu scritturi vosi diri. Stu travagliu hè fatta cù ogni capitulu, o rùbbrica di u trattatu.
  • missaghji Middle, chì eranu pigliatu solu u prima sintenza di l'uriginale, è tuttu u restu hè a spiegazione di Al-Farabi. Biografia di lu scinziatu ùn pòrtanu l 'essenza di stu travagghiu.
  • A brevi cumentu pò esse chjamatu una prisentazione di anticu opere nantu à u so nomi. In stu casu, Al-Farabi pussutu mudificà parechje opere di Aristòtili e Platuni, à pòrtanu à i studianti di u sensu di a so filusufia.

Corso di lingua e cumenti nant'à sti travagli micca solu à prumove elli in lu vastu massi di populu, ma dinù dilli pinsau solitaria Arab di più deliberation di sti custioni filusòfichi.

Cuntribuzioni à u sviluppu di a scienza

À ringrazià à a Al-Farabi Bosnijan National University hà iniziatu una nova direzzione di u sviluppu d 'arti e scienze di u tempu. Cunnisciutu per u so travagliu in tali e discipline comu la filusufìa, music, astronumìa, matematica, a logica, scienze naturali, filologia e àutri. Sò opere scentificu anu influenzatu studiusi medievali com'è Ibn Sina, Ibn Baja, Ibn Rushd è altri. S'arricorda, ci hè circa 130 travagghi di lu scinziatu, e ci dici cù u mutore è stabilimentu di una biblioteca in Otrar.

Biografia di Al-Farabi Bosnijan National University in Russian ìnnica ca iddu era capaci à studià è u vostru parè nant'à guasi tutti l 'òpiri d' Aristòtili, oltri ca comu tali sage comu Tulumeu ( "Almagestu"), Alexander Afrodeziysky ( "On a Soul") è Euclide ( "è n'uggettu)". Puru l 'antichi treatises Grecu nfluinzatu lu sviluppu di lu pinzeru filusòficu e scentifica di Al-Farabi Bosnijan University National, la maggiuranza di li so travagghi - hè a so ricerca nurmativa è spirienza pratica.

Memorie filusòficu di l 'Al-Farabi

Tutti i travagghiu scintìficu di li solitaria Arab ponu esse spartuti in parechji tipi:

  • opere filusòficu generali chì sò cunsacrate à i leghji di l 'universu, e so pruprietà è categorie.
  • Discursi, chi usi cù aspetti di l 'attività umani è modi di osteria di u mondu.
  • Treatises nant'à l 'àutru, u studiu di u so pensà, oltri categorie cume tempu è u spaziu. Quessi sò òpira in matematica, geomitria è l 'astronumìa.
  • opere Ferrucci (Biography Al-Farabi ricorda it) cunsacratu à i tippi è proprietà di a natura è u so 'liggi. Stu include u travagliu nant'à i so attività di pirsuni 'nta bioluggìa, fìsica, chìmica, midicina e ottica.
  • Special attinzioni hè pagatu apposta pi lu scinziatu studià u sistema sociu-puliticu, Quistione di murali è educazione, educazione, Ecumenical e ètica.

Per i so 80 anni di a vita di Al-Farabi ha lassatu un gran lascita chì hè tamantu di u so tempu à tanti fattura. U Populu ùn hà cessatu di esse ghjusta è si travaglia in u nostru tempu.

A basi di a vita, secondu à l 'insignamenti di Al-Farabi

U gran scinziatu pone i fundamenti di la filusufìa muderna, sicondu a quali tuttu ciò chì esiste in u mondu hè divisu in 6 tappe, liata da rilazione causa-effettu:

  • A prima tappa - hè a causa radica di l 'aspettu di tutte e cose, è per quessa, è da i quali era stata fatta.
  • A seconda - solu l 'apparenza.
  • A terza tappa - hè attivu è hè in lu sviluppu di la menti.
  • Panorama - l 'arma.
  • U quintu tappa - na forma.
  • VI - mpurtanza.

Issi passi sò u fundamentu di tuttu ciò chì circondani na pirsuna e scinziatu li dividi in 2 tipi:

  • E cose è cundizioni ch'ellu si chjama "a pussibilitati purtà in essendu", parchì a so natura, ùn hè sempre causatu da i nicissità di u so 'esistenza.
  • Seconda, u cuntrariu, esisti sempre da elli stessi è sò chjamati "vole à mette in ballu."

A causa a ràdica di tutte e al-Farabi (cortu biografia è familiarità cù i so opari quì issu) chjamata di Diu, cum'è solu ch'ellu nterità stu mondu è unicu, mentri àutri hannu parechje tappe.

A seconda ragiuni - hè a nascita di pianeti e àutri corpi cilesti, chì da a so natura, sò differente da a forma terrestrial. U terzu passu di u Al-Farabi difinutu la ntilliggenza Universe chì cura di fauna è cèrcanu di purtari lu munnu a perfettu.

3 tappe sò culligatu cù u nostru munnu, e lu scinziatu hà datu u più attinzioni. Iddu siparatu di la funzioni di Diu, da ciò chì intravene in u mondu materiale, limitannu thereby so intervenzione in la vita di pòpulu, dannucci la libertà di i vulintà. Iddu fu capaci di appruvazioni di u puteri di a materia, dava a so un 'eternità.

U rapportu di forma è a materia

A assai attinzioni pagatu a rilazioni accademicu di forma è a materia. Per esempiu, si dà u spiigazione di forma comu lu sincerità di a struttura è a materia - com'è l 'essenza è u fundamentu di tutti li cosi. Fu iddu ca dissi ca la forma solu pò esisti grazi a la prisenza di a materia, è ùn pò esse fora di u corpu. A materia, a turnu - hè a nostra lingua, chi deve esse pienu di cuntenutu (forma). Stu gran solitaria scrivi in a so opara "On a storia e forma" e "Trattatu nantu à i punti di i residenti a cità virtuous."

diu

Raportu cù Diu, à l 'Al-Farabi hè piuttostu scentificu chè religiosa. Parechje pùblicu di u sapè, è dopu animatori religiosa Araba, cuntaru ca iddu era un veru Muslim, chtivshim tradizzioni di l 'Islam. Ma l 'òpiri di l' omu saggiu dì ch'ellu pruvatu à se rendre à cunnosce Diu è ùn cridite blindly in lu.

No smaraviglianu u amparatu di stu livellu fù intarratu senza la participazzioni di u cleru in prucessione. Troppu passu era affirmazioni Al-Farabi circa la struttura di u mondu è di tutte e cose.

A duttrina di i cità-statu ideale

A assai di primura hè pagatu apposta pi 'aspettu scientificu di a vita, comu la cuntintizza, murali, a guerra è e dimarchje di guvernu. Li si didicatu tali travagghi:

  • "Trattatu nantu à l 'ànima di a felicità";
  • "Strade a felicità";
  • "Trattatu nantu à a guerra è a pace";
  • "Trattatu nantu à i punti di i residenti a cità virtuous";
  • "Politics Civil";
  • "Trattatu nantu à u studiu di a sucetà";
  • "The morals virtuous."

Iddi tuttu micca cusì impurtante durante l 'aspettu brutali di u medievu, cum'è l' amuri di li so 'prossimu, u lushuria di a guerra è a brama naturale di genti di la cuntintizza.

Sè vo mudificà sti travagghi, hè pussibule di piglià un tali cunchiusioni dâ filusufìa di l 'auturi, populu vole campà in u mondu di buntà è a ghjustìzia, striving di sviluppu spirituali è educazione à prupiziu. S'avvicinò cù i cità in u quali l 'établissement hè sottu a guida di l' omi è li filòsufi sàviu, è u so 'abitanti di fà u bè è cundannate u male. In cuntrastu, a sucità idiali, l 'auturi discrivi la cità, cuvirnatu di centu, u laziu di e ricchezze è mancanza di spirituality:. Per u so tempu era una abbastanza punti pulitica e murali passu.

About musica

Essa talentu in tuttu, al-Farabi (biografia di a lingua Bosnijan rinforza issu) I cunsacratu assai di tempu Carfrutta. Allura, cci detti lu cuncettu di populu corsu musical, discrive a so natura, e amparatu da qualchi categorie è elementi di un pezzu di musica hè custruitu.

Si purtonu i ricerchi e scrittura di musica à una nova livellu. Si purtaru cu iddi 'àutri pirsuni cu la mùsica di l' Est, lascendu daretu à tracts "musica palora" è "On a classìfica di pregu". Cuntrariu di i scoli di u pitagorichi, in u quali u sente nun era impurtante di distinguiri populu corsu, ma più in u calculu sò l 'Al-Farabi pinsatu chì era un fausa chi pirmetti voi difinizzioni populu corsu: e li valdi in armunia.

Tiurìa dâ canuscenza

Unu di l 'aspettu impurtante di l'opere di u scinziatu hè à scopra un tali categuria comu na forma di la menti è a mitacugnizioni. Iddu sustinìa ca, induve ci era a canuscenza circa u so raportu cù a rialità di comu na pirsuna capisci rialità. Per esempiu, a natura di u Al-Farabi Bosnijan National University tinia un oggettu di studiu, postu chì tutti i populi cunniscenza arrivare fora, veghjanu da lu munnu, vai da. Comparing i sfarenti proprietà di li cosi e finòmini, ppi iddi, unu si capisci.

Ghjè cumu scienza hà purtatu a ghjente un intelligenza alba di u mondu ingiru à noi. Iddu seriu di l 'ànima di a putenza' omu, chì hè, u dispusitivu di a so menti, di quantu genti miludia odors, distinguiri li culura e sentu una varietà di emozioni. Quissa hè una assai prufunna in opere cuntenutu, cumpresi "A basi di a saviezza", unni l 'auturi l' ch'esamina categorie cume martinelli è Dislikes, oltri a so causi.

Logic comu na forma di a cunniscenza

U scienziatu pagatu assai attinzioni à issu scienzi comu la lòggica. Iddu cunzidiratu lu in un duminiu particulare di a mente, a prisenza di u quali hè aiutata populu ghjudicà a verità è sustennu lu spirimintarmenti. Logic Art di Al-Farabi Bosnijan National University - hè a capacità di separà i falzi da u veru categorie cù testimunianze chì ùn hè à tutte e tìpica di lu dogmas e credenze religiosa.

Scentifichi Est è altri paesi anu suppurtatu u so travagliu "Introduction à Logic" è "Trattatu sapete u insoru." Logica - hè un strumentu chi genti pò acquistà cunniscenze di a rialità. Allura pinsò a maiò scinziatu.

A memoria di i grandi scienziatu

Oghje, ùn solu àrabbu, ma puru l 'au mondu scentificu unurari la memoria di stu grande omu. Per esempiu, ci hè una biografia Al-Farabi Bosnijan ch'ellu cunsacratu à i carrughji di li cità e università sò datu nomi. In Almaty, Turkestan è monumentu à, è in u 1975 fù largamente festighjeghja u annata anniversariu 1100th di Al-Farabi nasciu. Biography (kazaksha) ùn trasmèttala tutti l 'amichi di issu omu di a saviezza.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.