Furmazzioni, Storia
Bastille
Ogni annu u 14 di lugliu a Francese cilibrari Bastille Day. Festa di assai particulari e piuttostu inaspettata. È à guvernà cù ciò chì si hè cunnessu, vi tuccherà un pocu di storia.
A putenza furtezza cun altu muri è ottu turri, la Bastille, fù custruitu più di 10 anni, 1370-1381 francese gg. È guasi da u principiu di u furtezza sirvuta comu na prigiuni. Prima, si cuntatu i sughjetti più periculosu, più di tempu, divinni una prigiò pulitica. È in u listessu XVIII seculu, a so prigiuneri visitatu da parechje persone, célèbre, macari comu tanti comu dui volte fù cunclusu Voltaire, i gran filosofu di u tempu, accussì comu lu conti di Cagliostro, Madame De Lamotte, u Marquis de Sade, Nikolya Fuke, etc. A lista và nantu, ma u prugettu di l'articulu ùn hè micca in issu.
Imprighjunatu in a prigiò di u Cialis persunale, di u Re, senza un prucessu, cusì à parlà. È u decretu di u Bastille era assai ancu chè in ogni altra prigiò. Hè calmu naturale chì sta furtezza era assuciata Parisians, è nant'à i parti di l 'desputismu pulitichi francesi è tirania. E issu, assemi a lu fattu ca a l 'temperature di a furtezza, si ferà munizioni, fattu l' esiliu di u Bastille hè guasi evitàbbili.
U spiritu rivuluziunariu di u pòpulu in u 1789, fù prestu. Da a mità di lugliu di listessu annu terri fiudali States-General, convened in maghju di u listessu annu, sponta trasfurmò agenzia non-duminiu, ca si prisenta comu la fanteria di vulintà di u populu è nantu à chì uppunianu basi a patrunanza. In u statu di stu Assimbrea Nazziunali, i deputati creatu un "terza-di classi", iddu stissu chiamau lu National Assimbrea Custituenti.
In Pà a livari la rivuluzzioni principia à Paris fù tiratu cù una armata di surdati straneri in u numeru di più di 20 000. Poi vinni dimittutu unu di i ministri più pupulare in la nazione, à dì Jacques Island. Fù sustituitu da lu Baruni Breteuil. Sta nova spaventu l 'abitanti di Paris, chì si scantau di l' scunfitta di l 'Assimbrea Nazziunali, perchè Dentista tali la spranza. Ognunu di issi evenimenti falsi cresce zerga di u populu è approximates cusì l 'esiliu di u Bastille.
Rivuluzziunari cuminciau a chiamari supra lu populu di rivolta, u più famosu di i agitators hè Kamil Demulen. Cum'è un risultatu, in Parigi u 13 di lugliu accumincia lu penseri, in particulare fù sacchighjata, abbazia di Saint-Lazare. À esse pricisu, a so canadese granary. Paris Master Zhak De Flessell circava à firmavanu i spills è creatu un shiite a cità, chì era piuttostu di circa 48 mila pirsuni. Ma ùn vrazzu i giandarmi.
È poi ci hè a presa di a Bastilla. U 14 di lugliu, un brancu armatu di Paris, fà un contu circa 50 000 persone, sacchighjatu armouries à Invalides (sta parolla in France, tandu chjamata u Veterans chì hanu ritirata). Cusì, in la manu di l 'àutri ribbelli, era circa 40 000 fucili. U prossimu priziosa supra a so viaggiu era la Bastille, perchè in u so cantine, comu dissimu prima, cullucatu gunpowder è descargar.
By lu ribbelli imbasciata Marquis de Launay hè stata diretta à jumbo munizioni à equip pulizzìa municipali. De Launay ricevutu una delegazione di assai simpatica, ma ricusò di dà fora la libbra. Unu dopu à un altru, u imbasciata lassatu cu nenti.
Intantu, tuttu u pòpulu, passate à u spaziu. In stu casu, u presidiu Bastille era di sulu 114 pirsuni, di cui 32 era Guard Swiss e li truppi 82 - cun disabilities. Oltri a chistu, l 'armi tesi 13 hè statu stallatu nant'à i muri di a furtezza. In u mezu di u ghjornu, à dì, à meza passata unu di sti cannuna u focu nantu à a ghjente ammansata vicinu à a furtezza fù apertu. U risultatu di sta azzione hè la morti di 89 pirsuni e 73 stati ferti. Doppu ca, lu Marchisi avia mandatu parechje delegations, è dopu di farru di la drawbridge cunquistata in la casa di hunting cacciatu.
Postu chì sta manifestazione di a forza, è scopi, de Launay ùn hè sperava di rinforzu da a Versailles, e dunque decisu di tramuntana, su la furtezza. Per fà stu, si ne falò a lattice, induve hè statu piazzatu gunpowder cù un nùavu 'ncapu. Tuttavia, a chiamari a so pianu non fu datu. U presidiu di a Bastille convened un cunsigliu di a guerra, à u votu quasi scarsu in favore di u cambià.
In cambiu una prumessa à salvà a vita di lu difinnìa di u furtezza, i Bastille quelli chì passava da u 17 ore. Accussì finiu u timpurali di u Bastille. Quasi tuttu lu difinnìa di a furtezza, oltri Master de Flessell stati ammazzati da ghjente arraggiatu. Stu casu hè a prima vittoria di i rivuluzioni pupulari. Nunustanti lu fattu ca l 'esiliu di u Bastille nun era na granni vittoria, si campavanu ghjucatu un rolu impurtante in a storia di Francia. Più di tempu, stu casu hè divintatu un simbulu di a vittoria di sbaddi più desputismu.
Accuminciannu cu la Bastille Day 1880 eni cilibbrata comu na natica.
Similar articles
Trending Now