Furmazzioni, Scienza
Chemistry: cuncetti, definizione, u nivellu è liggi di basi
Chemistry, cuncetti funnamintali ca avemu guardà - hè a scienza chi studia l 'anzi è a so trasfurmazioni si trovani incù u cambià a struttura di e so cumpusizioni è induve l' uggetti. Prima, vi tocca à definisce ciò chì hè vulia dì da un tèrmini comu "bè". Sè noi pinghje hè in un surrisu sensu, hè una forma di mpurtanza chi havi na massa restu. Bè è ogni particedda elementari, per esempiu, u neutron. In chìmica, lu tèrmini veni usatu in un sensu narrower.
À principià cù un brevi discrizzione di u principale termini è cuncetti di chìmica, la tiurìa atomicu-muliculari. Doppu chi, avemu li, oltri ca comu prisenti arcuni mpurtanti liggi di sta scienza spiegari.
cuncetti funnamintali di chìmica (storia, atumi, mulèculi) sò pràticu à tutti di noi da a scola. Sottu hè una breve Lacu d 'iddi, oltri a àutri, termini è finòmini menu chiaru.
atomi
Prima di tuttu, tutti i prudutti chi sò studiati in chìmica, cumpostu di picculu particeddi, chiamatu atomi. Neutroni ùn sò u listessu oggettu di studiu di sta scienza. Si deve dinù esse dettu chì u atomi pò unificà cù autra, furmendu thereby liami chimicu. In Pà a rumpiri sta volta, nicissariu fraud di energia. Per quessa, u atomi in li cunnizzioni nurmali, nun esisti lea (fora di "a gas nòbbili"). Iddi sò cunnessi cu l 'àutri almenu in para.
u muvimentu termichi analysis
rimusciu termichi cuntinua di u particeddi hè caratterizata da tutti chì chìmica studià. U cuncetti basi di sta scienza ùn pò spiigà, ùn parlà ne. Cù un muvimentu cuntinuu energia kinetyczny mediu hè prupurziunali a temperatura di u particella (puru siddu lu S'avissi a nutari ca l 'energia à differente particeddi discrete). Ekin = KT / 2, induve l '- hè Boltzmann l'custanti. Sta fòrmula hè valevule per ogni tipu di u muvimentu. Dapoi Tkin = mv 2/2, u rimusciu di particeddi massiccia statua di più pianu. Per esempiu, se lu frigo hè u listessu, u mulècula ossigenu u muvimentu mediu à 4 volte più lente cà mulèculi di carbone. Ghjè parchì a so messa hè più cà 16 times. U muvimentu hè armature, translational è rutaziunali. Armature osserva in sustanzi liquidu è impurtente, è edema. Ma l 'translational è rutaziunali più tardu a facianu in u gasu. In liquids, hè più difficiule, è in Gennaio - ancu di più difficiuli.
mulèculi
Avemu cuntinuà à discriva i cuncetti è definizione di chìmica basi. Sè l 'atomi sò assuciata cu iddi, furmendu un picculu gruppu (chiamatu molecule), com'è i gruppi sò ingaghjati in u rimusciu termichi, agiscenu cum'è una unità. Sin'à 100 atomi prisente in mulèculi typique, è u so numeru hè u cusì-chiamatu cumposti high-traces pò esse à 105.
anzi non-traces
Tuttavia, atomi sò spissu assuciata à un tempurale numeru di ri da 107 à 1027. In stu furmulariu ùn sò praticamente participà più à u rimusciu termale. Sti associ hannu picca a fine di u mulècula. Ci sò di più, comu pezzi di una impurtente. Issi prudutti sò chjamati non-muliculari. In stu casu, u rimusciu termichi hè rializatu dintra lu pezzu, e si pò vulari comu mulècula. Ci hè una regione passaggiu e grannizza, chi include associ cumpostu di atomi in una quantità da 105 à 107. Isse particeddi sunnu o assai grande, mulèculi o sò picculu spica di marmura.
IONS
It S'avissi a nutari ca atomi è gruppi si pussede un rispunsevule ilettricu. In stu casu, sò chjamati IONS in sta scienza, cum'è chìmica, cuncetti funnamintali di cui avemu sò valore. Dapoi accusazioni com'è repel sempre autra, una sustanza chì hè prisenti un soprappiù sustanziali di unu o di altri di i carichi ùn pò esse la stadda. L'accusa negativu è pusitivi sò sempre alternative à u spaziu. Ma in generale, u bè hè electrically neutrali. Nutate bè chì i carichi chì hè cunsideratu grande in electrostatics, da u puntu di chìmica sò pocu cuntu (a 105-1015 atomi - 1e).
Ughjetti di studiu in chìmica
Hè necessaria a clarify chì l 'uggetti di studiu in chìmica cunvintu u fenomenu, chì ùn Arrìzzati, è ùn entra falà u atumi, ma solu rearrange, chì hè cunnessi à una nova strada. Certi liami sò rottu, altri sò furmatu com'è un risultatu. In autri paroli, i novi prudutti cumpariri da u atomi di l 'antica in u cumpunimentu di i materiali di partenza. Sè l 'atomi è i ligami esistenti trà li sò trove cullucate (p.e., u evapurazioni di cumposti traces), sti prucessi articulu à u studiu di più Chemistry e Fisica Molecular. In u casu induve sò furmati o ruttu u atumi, ci hè una storia di u sughjettu di la fìsica nucliari, o atomicu. Perciò, u confinu tra la chìmica e finòmini fìsici blurred. Dopu à u gruppu di scenza in cunnizziunata siparati, mentri la natura, indivisible. Per quessa, a cunniscenza alchimista assai interessante di fisica.
cuncetti funnamintali di chìmica noi stati prestu stirminiu diliniati. Avà voi vi prupunimu di più à guardà elli.
Leghje più circa atomi
Atumi e mulèculi - è quarchi cosa cu cui tanti pirsuni chìmica assuciatu. cuncetti funnamintali, sti deve esse chjaramente difinutu. U fattu ca esisti atumi, dui mila anni fa, fu un chjoccu di lu genius à criu. Allora, in u 19u seculu, scinziati erani dati spirimintali (ancu ndirettu). Seus chistionendi de parechje raporta Avogadro liggi cumpusizioni Esaudìscimi (sottu no duvimu à issi cuncetti funnamintali di chimie). Atom cuntinuà à scopra in u 20u seculu, quandu ci era digià assai di tistimunianzi spirimintali diretta. Iddi èranu basatu nantu spectroscopy, di l 'ghirlanda di-raggi X, particeddi alfa, neutroni, elettroni, etc. A taglia di sti particeddi hè circa 1 E = 1 ° -10 m francese Peso di - .. pocu pressu 10 -27 - 10 -25 chilò. In u centru di l 'particeddi hè prufonde attornu a cui lu littroni mossa à u so rispunsevule negativu incaricata custruttivamenti. taglia SPIP hè circa 10 à 15 m. Si gira fora chì definisce u pesu di l 'attesa Emissio di u atomu, ma in stu casu, u so pesu hè guasi sanu cuncintrati in u nucleu. Un altru definizione deve esse iniziatu, cunziddirannu lu cuncetti funnamintali di la chìmica. elementu chimicu - un tipu di atomi, rispunsevule di u nucleu di u quali hè listessi.
Hè spessu mangianu atomu sicuru comu na sustanza Renato particella chimicamenti indivisible. How to capisce i "fratelli"? Comu avemu rimarcatu, a classa di finòmini in u nuviziatu fisichi è chimichi. Ma di sicuru l 'esistenza di atomi. Per quessa, per definisce u chìmica megliu à elli, è ùn viciversa, u atomi à chìmica.
sprimi chimica
Ghjè cusì chì i atomi sò pòpuli inseme. U Populu ùn permittia micca à bulà luntanu sutta la nfluenza di rimusciu termale. Quì sò i principale caratteristiche di liami - hè internuclear distanza è energia. Ghjè dinù a li cuncetti funnamintali di la chìmica. A lunghezza sprimi hè dicisa spirimintarmenti cù una abbastanza altu accuratezza. Energy - dinù, ma micca sempre. Per esempiu, ci hè pussìbule di definisce essendu ciò chì hè in relazione à una cumunicazioni spartuta in un mulècula cumplessi. Però, l 'energia di CHELINGUERAS di u bè tenutu a rumpiri tutti i ligami attuali hè sempre truvatu. Sapennu la lunghizza di la cascata, vi ponu parè soiu chì sò cunnessi atomi (iddi hannu un pocu distanti), è ciò chì - ùn (distanza più).
U numeru unioni è parfetta
cuncetti funnamintali di chìmica logica prividia sti dui termini. Cosa ùn si dì? A Canzona di risolve lu.
U numeru parfetta hè u numeru di vicini sû di chì particulare atomu. In autri paroli, u numeru di quelli incù i quali ci hè riguardanti chimicamenti. Parfetta hè una pusizioni mutuale, tipu e numaru di vicini. In autri paroli, stu cuncettu hè più chi. Per esempiu, u numeru parfetta di mulèculi azotu caratteristica of ammonia è àcitu nitric, u listessu - 3. Tuttavia, iddi hannu parfetta differente - hè non-planar è chiana. Si hè truvatu sia di la natura di la cunnissioni tra rapprisentanu, mentri lu statu ssidazzioni è Francia valence di - i prugetti di cunnizziunata, chì sò creati in ordine per s'avanzanu à predict l 'unioni e cumpusizioni.
Vulintà di mulècula
Avemu digià toccu à stu cuncettu, cunziddirannu lu cuncetti basi è liggi di tempu chìmica. Avà stia casca in più tecnica. In babbone friquenti vulintà di u mulècula comu particeddi sustanza bassa neutrali, chì hà u so pruprità chìmichi, è pò esisti indipindente. It S'avissi a nutari ca sta definizione hè s'arricorda fora di data. Didàttica, lu fattu ca tutti l 'fisica è alchimista si rifiriscinu a un mulècula, proprietà di bè sò micca salvata. Water dissociates, ma hè dinò à u minimu 2 mulèculi. U gradu di dissuciazioni d 'acqua - hè 10 -7. In autri paroli, stu prucessu pò esse sughjettu à solu una mulècula di 10 miliuna. Sè vo avete una sola mulècula, o ci hè ancu un centu, ùn vi pò avè un 'idea di u so temperature. U fattu chì u effetti termichi di riazzioni chìmica prividia di sòlitu l 'energia azioni trà mulèculi. Per quessa, ch'elli ùn ponu esse trovu nant'à unu d 'iddi. E proprietà di chìmica e fìsica di sustanzi traces pò esse truvatu solu da un grande gruppu di mulèculi. In più, ci sò Messina chì sò capaci à esisti in u so "la cchiù nica" particella indefinitely maiò è assai differente da mulèculi cunvinziunali. U mulècula hè nanzi tuttu un gruppu di atomi nun sunnu accusati electrically. In u casu particulare, ci ponu esse unu atomu, per esempiu, Ne. Stu gruppu devi pudè participà à a diffusione, oltri a àutri tipi di rimusciu termichi, agiscenu cum'è una unità.
Comu si pò vede, ùn hè micca cusì simplici cuncetti funnamintali di la chìmica. U mulècula - hè qualcosa chì duvia esse cunsideratu arechja. Si hà a so pruprietà è a pisu muliculari. About l 'ùrtimi avemu avà dumandassi.
molecular mass
How to parè soiu lu pisu muliculari di i mistieri? Una manera - basatu nantu lege di Avogadro, u parente foltu di vapuri. U mètudu più precisamente hè spectrometry di massa. Emissio sbattiva fora di l 'mulècula. U Ion favurèvuli hè prima caricati in un campu ilettricu e poi deflected da u so percorsu magnetichi. So rispunsevule di prezzu di massa hè dicisa da l 'rannizza di u deviation. Ci sò dinù i metudi basatu nantu a proprietà chi hannu suluzioni. Tuttavia mulècula in tutti sti casi ci godi esse in rimusciu - in a suluzione in vácuo à a gas. S'elli ùn movi, hè impussibile a calculari essendu u so pesu. È i so assai esistenza in issu casu, hè difficiuli à detect.
Features di sustanzi non-traces
Parrannu di li dì chì sò cumposti di atumi, ùn mulèculi. Perciò, u listessu è veru incù u rispettu di i Steuern nòbbili. Sti atomi spustà in libertà, cusì megliu pigghiarivi li mulèculi monohydric. Tuttavia, issu ùn hè micca impurtante. Hè impurtante chì anzi non-traces, ci hè assai di atumi, chì sò assuciati inseme. It S'avissi a nutari ca lu gruppu di tutti i prudutti nant'à u traces e non-traces insufficient. U gruppu di i volta di più chi. Guardà, per esempiu, u fattu in u proprietà di lava e li buttuna. Dui di li sò di carbone, ma u prima - Chjara, è lu secunnu - a ferma. How do ch'elli differ da ogni altru? A sfarenza hè ghjustu a so limitata. Sè noi guardà la struttura di lava, si pò vede chì asista raporta forti solu in dui dimensioni. Ma in u terzu assai impurtante distanzi interatomic, dunque, ci hè una catena forti. Lava hè facile à tidischi e addividìrisi longu sti Bonifacio.
struttura limitata
Altrimenti, hè chjamatu una dimensione francese spatial. It rapprisenta u numeru di dimensioni di u spaziu, carattirizzata in chì sti analysis (quasi nfinitu) sistemu scheletru (ligami forti). I valori chì si ponu piglià, - 0, 1, 2 e 3. per quessa, ci vole à distingue i, Laminates, è catena isula (traces) struttura di tri-dimensionally culligatu.
A lege di statura diterminativu
Avemu digià amparatu i cuncetti funnamintali di la chìmica. U materiale hè discrittu cunsidarata da noi. Ora dicu, circa la liggi chi vali à lu. Di solitu hè da poi a siguenti: ogni sìngulu spinta (i.e., puru), a priscinniri di l 'manera in lu quali fù acquistatu, hà u listessu cumpusizioni qualitative è quantitative francese. Ma ciò chì face u cuncettu di "sustanza pura"? A Canzona di risolve lu.
Dui mila anni fa, quannu la struttura di u focu, ùn ponu esse i metudi direttu di più di studià quandu ùn ci era ancu li cuncetti chimichi fundamentali è liggi di chìmica, pràticu à noi, hè statu truvatu descriptively. Per esempiu, l 'acqua - hè un liquidu chi custituisci la basi di mari è fiumi. U Populu ùn hà odore, culore, gustu. Si hà un tali puntu sciuglimentu è glaciali, da hè bleu sulphate ramu. Salt acqua, hè parchì ùn hè pulita. Tuttavia, be pò esse spartuta da a distillazione. Cum'è issu, lu mètudu pausi, ditirminatu li cuncetti chimichi fundamentali è liggi di chìmica.
Di scentifichi a lu tempu ùn hè evidenti chì u liquidu chì hè mis in parechji modi (by brucia gocce sulphate dehydration, distillazione seawater), hà u listessu cumpusizioni. Great scuperta in scienza hè a prova di stu fattu. Divinni chjaru chì u prezzu di ossigenu e gocce ùn pò esse cambiatu lisu. Stu significa chi la elementi cumposti di atomi - cateni indivisible. Cusì eranu priparati a chiddi di la fòrmula, è dinù karanie scentifichi rapprisintazzioni di mulèculi.
Oghje ogni sustanza altrimente o implicitly truvatu principalmente dritti piuttostu cà sciuglimentu, gustu o di culore. Water - H 2 O. Se ci sò altri mulèculi, ùn vi hè più esse puliti. Di cunsiguenza, sustanza traces pura hè unu chì hè cumpostu di solu unu tipu di mulèculi.
Tuttavia, in stu casu, esse cun electrolytes? Dopu tuttu, è cumprendi IONS sò prisenti, ùn solu mulèculi. Avemu bisognu à esse di più s'imponi definizione. bè traces Pure hè unu chì hè cumpostu di mulèculi di unu tipu, e forsi puru i prudutti Reversible di a so chi cunversione (n'u isomerization, temperature). A parolla "cursa" in stu cuntestu significa chi su sti prudutti, noi ùn ponu guariri di, si n'hè affacciati. A parolla "Reversible" ìnnica ca li cunversione ùn hè purtatu à una fini. Sè dichjarata, tandu hè megliu à dì chì si tratta nstabbili. In issu casu, hè ùn hè micca una vita pura.
A lege di cunsirvazioni di massa di a materia
Stu drittu hè dipoi i tempi antichi statu cunnisciutu in forma metaforica. U Statu indifinitu chì u fastidiu ùn pò esse creatu è indestructible. Allora fù u so significatu quantitative francese. Sicondu a chistu, lu pisu (è lu fini di u 17u seculu - pisu) hè una misura di u numeru di sustanza.
U drittu à a forma di solitu hè apertu in 1748 Lomonosov. In u 1789, hè aghjuntu Lavoisier, un journal Francese. Contemporanea u so significatu hè a siguenti: i media di u focu, u custatu riazzioni chìmica hè uguali à a messa di prudutti chì risultatu da lu.
lege di Avogadro, la liggi di Steuern raporta volumetric
L'ultimu fù poi in 1808 da JL Gay-Lussac, scinziatu Francese. S'arricorda sta lege hè chjamatu u drittu di Gay-Lussac. Sicondu à ella, u vulume di Steuern particulars sò à unu altru oltri à u vulume di i prudutti edema favurèvuli comu na tutta a picculi numari.
Mudellu, chì trovu Gay-Lussac, spiega u drittu, chì hè statu inauguratu un pocu più tardi, in 1811, Amedeo Avogadro, un scinziatu talianu. Si cunta chi sottu cundizioni uguali (prissioni e Temperature) in u Steuern avè u listessu vulume, u listessu numeru di mulèculi prisente.
Dui cunsequenze impurtante seguitate da a lege di Avogadro. Lu primu si trova in u fattu chì sottu cundizioni listessi, unu trou di ogni di gas accupa uguali vulume. Spustamentu di sia sottu cundizioni nurmale (chì sò i temperatura 0 ° C è 101,325 kPa) hè 22,4 litri. U secondu numeru di sta liggi comu a siguenti manera: u prezzu di pisu di lu Steuern aviri lu stissu tempu sottu à e cundizioni paru, paru à u prezzu di u so molar mass.
Ci hè un altru lege, chì venia di bisognu à esse mintuatu. Avemu vi dicu circa lu tempu.
liggi Periodic è tola
D. I. Mendeleev, basatu nant'à la pruprità chìmichi di elementi è i scentifichi atomicu è traces chi scupriu stu drittu. Stu casu hè accadutu 1 di marzu, 1869 Periodic lege hè unu di u più impurtante in a natura. Si pò esse indetta a siguenti: proprietà di elementi furmata di sustanzi cumplessu e simplici e hannu una dipindenza periodic nant'à l 'accusa di u nucleu di atomi.
tavula Periodic, chi fù creatu da Mendeleev, custituitu di sette stonde è ottu i gruppi. Groups chjamatu u so culonni, verticale. Elementi nella ognunu d 'iddi hannu listesse pruprietà fisiche è chimichi. U gruppu, a turnu, hè divisu in sub-gruppi (menu è cantu).
I fili horizontale in sta tàvula si rifiriscinu a li pirìudi. Elementi chì sò in li, differ tra d 'iddi, ma iddi nun hannu a cumuna - u fattu chì u so ultimu elettroni à u listessu livellu energia. In lu primu pirìudu sò solu dui elementi. H hè gocce è Helium Ghjesù. L'ottu elementi sò in lu secunnu pirìudu. In u quartu di u so digià 18 Mendeleev lassatu stu piriudu ca lu primu grande. In l 'elementi quinta è 18 anni, u so struttura hè simile à u quartu. Comu parti di u sestu - 32 elementi. U settimu ùn hè finitu. Stu piriudu principia cù u French (Fr). Avemu pò suppona chì si hà da cuntene 32 elementi, oltri a sesta. Però, tantu luntanu solu 24 trovu.
règula otketa
Sicondu à u duminiu otketa tuttu element tendini à acquistà una Emissio o pirdarà in ordine per avè un cunfigurazione 8-Emissio di l 'a gas nòbbili cchiù vicina a li. L'energia ionization - hè u numeru di energia nicissarii à siparari li littroni da u atomu. règula Otketa cunta chi quandu diriggennusi da manca à diritta nant'à u tavulinu periodic vi tocca di più energia à caccià una Emissio. Pirciò, voci chì sò nantu à l 'autru latu, cercanu à ricunnoscia chì strappa un Emissio. U cuntrariu, quelli chì trova supra lu latu dirittu, fatti à cumprà.
Li liggi e li cuncetti funnamintali di chìmica, avemu tempu di stirminiu. Di sicuru, stu hè solu nantu à u generale. In unu articulu hè impussibile à cuntà una seria di scienza tali in tecnica. cuncetti basi è liggi di chìmica cum'è stirminiu diliniati in issu articulu - hè un puntu di più studiu. Dopu à tuttu, in stu scienza ci sò parechje rùbbriche. Ci hè, per esempiu, biulogica è chìmica nurgànici. cuncetti funnamintali di ognunu di i parti di sta scienza pò esse studiatu per un bellu pezzu. Ma quelli chì, sopra discritta, putissi rifirìrisi a Quistione generali. Pirciò, putemu diri ca sti sunnu li cuncetti funnamintali di chìmica urgànica, oltri nurgànici.
Similar articles
Trending Now