News and Society, Filusufìa
Conscienza in a filusufìa
A Conscienza è a so autoconcezia in a filusufìa sò cuncetti complexi, cù quale parechji prughjetta sò culligati. Sì, oghje questa sana pò esse veramente risponde à parechje dumande, ma u prublema di a cuscenza hè sempri un misteru chì ùn pò micca esse facilmente scupertu.
A Cunscienza in a filusufìa hè una cullizzioni di l'impresa mentale è sensuale. Percepzioni hè a basa di a cuscenza. Cinqui sensu aiuta à a persone per riurientà in u mondu. Perception hè un prucessu chì sviluppa in tempu. Solu à u mumentu chì ghjè in una impresa, avemu principiatu per percive a rialtà. Certi filòsufi credi chì sta stampa hè a cuscene. U prucessu di furmà tali l'imaghjini hè un prucessu di siparari di u mondu circundante. Dopu avè ricivutu una impresa, unu hà a capacità di distingue in quellu munnu. Chì ghjè in ghjiru. Opposing is the beginning of self-awareness.
Conscienza in a filusufìa
Parechje persone ghjustu penseru à a so essenza. A filusufia di a cuscenza hè cumplicata. Oghje, i filòsufi sò assudutti sicuru sulu chì:
- a cuscenza attuale esisti;
- hà una natura ideale. Hè mpurtanti avè nutatu chì sta pusizzioni hè ricunnisciuta ancu da i materialisti, anche si credi chì a basa di a cuscenza ideale hè sempre a materia.
Filusufìa, a cuscenza chì ghjè un impurtante tema, offre parechji modi. U fisicismu hè unu di elli. Stu approcciu hè assai matricialisticu. Sicondu l'ellu ùn ci hè nisuna sustanza ndipendente cum'è a cuscenza, postu chì hè solu u pruduttu di a materia. L'essenza di a cuscenza pò esse spiegata cù l'aiutu di a fisica.
U solipsismu hè un altru enfasi stradale per risolviri u prublema di a cuscenza. L'esencia di questu hè chì a cuscenza di ogni individuu hè l'unica rialità affidativa. U munnu materiale hè solu un pruduttu di sta cuscenza.
Tra l'approczii scritti avà hè l'idealisimu goalimu, cum'è u materialisimu moderatu. U primu hè ricunnisciutu chì a cuscenza hè attaccata cù a materia, ma hè ancu a causa di a raghia. In u sicondu casu, a cuscenza hè ricunnisciuta com una manifestazione unica di a materia, chì ci permete di riflette. In u nostru paese stu puntu di vista hè a più cumuna.
A Cuscenza in a filusufìa ùn pò esse spiegata solu da l'avviamenti deskritti più arriba. Per capisce u prublema, i punti di vista addoppbientunu anu studiatu.
In l'urìgine di a cuscenza:
- L'urìggini hè cume cume;
- a cuscenza hè assulutamente tutti l'organi viventi;
- L'omu ùn hà a cuscenza.
U puntu di vista còmicu hè basatu annantu à u fattu chì a cuscenza ùn hè nisuna manera dipende nantu à i trasportatori di materiale. A Conscienza hè u regnu di u Cosme o ancu Diu. In fatti, hè indivisibile. Ci sò assai tiurii nantu à stu puntu di vista.
L'idea principale chì l'aderenti di u puntu di vista biologicu si aderiscenu hè chì a cuscenza hè in inherente in tutti l'organi viventi, postu chì hè un pruduttu di a natura vivante. L'idea hè justificata da u fattu chì:
- a vita di ogni criatura ùn hè micca spuntanea, ma passa in u putere di certi liggi specifiche. Ùn ci hè nunda nudale è senza significatu;
- I instinti ùn existenu micca solu cungenital, ma ancu acquistate;
- tutti l'èsseri viventi accumulanu l'esperienza;
- L'animali sò ancu capacitati di rializà cumplicità d'azzioni;
L'animali anu un'ochje di "moralità".
In u terzu puntu di vista citau prima, si dice chì a cuscenza hè inherente solu in l'omu - l'animali pussedi unicu instinti.
A Cuscenza in a filusufìa hè un tema impurtante chì hè improbabile mai esse svilatu sanu. A mente umana hè qualcosa limitata, ma constantendu evoluzione, è intende à capiscenu tuttu ciò chì hè realtà.
Similar articles
Trending Now