News and Society, Filusufìa
Duns Scot: l'essenza di vista
Ioann Duns Skot fu unu di li granni curia francescana. Funnau la duttrina chiamatu "scotism" hè una forma particulari di scholasticism. Duns hè statu un filosofu è logician, canusciutu comu "u duttore Subtilis" - sta cosa tua ch'ellu fù attribuitu per minuziosu, fattu GAUCHISSAIT di differente worldviews è filusufìi in u listessu duttrina. Ô cuntrariu di autri pensatori mpurtanti di u medievu, cumpresi Guglielmu di le è Plutinu, Scoto tinia voluntarism muderatu. Parechji di i so idei hannu avutu un impattu significativa supra lu futuru di la filusufìa è tiuluggìa, è l 'argumenti di esistenza di Diu sò studiati da circadori di religione, è avà.
a vita
Nuddu lu sapi di sicuru quandu Ioann Duns Skot nasciu, ma stòrici crìdinu ca lu nomu, ci hè custrettu à Duns listessu a cità, situatu vicinu à la fruntiera Scottish cu l 'Inghilterra. Comu assai feritu filòsufu si varagnò lu s'allumìngiu "vaccina", chì significheghja "Lu scuzzese". Sò cunsacratu 17 di marzu, 1291. Datu chì u prete search didicatu a la dignità di nu gruppu di àutri genti a la fini di 1290, ci pò suppona chì Duns Scoto hè natu in u primu quartu di 1266 e addivintau nu churchman subitu na vota si juncìu la all'età ligali. In a so ghjuventù, u futuru filòsufu e theologian raghjunghje i Francescani mandò à Oxford in circa lu 1288. À u principiu di u Pitàgura Triccentu I era sempre à Oxford, postu trà 1300 è 1301 anni, Carlu participò à a discosse tiulòggicu cèlibbri - Di colpu, appena lu cursu di Discorsi di u "Sic". Però, nun fu accittata a Oxford comu un maistru pirmanenti, cum'è l 'abbati search mandatu una figura spiranza in u rinumatu Université de Paris, unni lectured per a seconda volta nant'à a "frasi".
Duns Scoto, una filusufia chì hà fattu una cuntribuzioni spirianza a cultura mondu, ùn pudè andà i so studii in Parigi per via di a cuntinuari cunfrittu tra lu papa Bonifaciu VIII è lu re, French Philip la fiera. In ghjugnu di u 1301 l 'emissaries di u rè di sta dumanda: ognunu in lu cunventu Francescani Francese, quant'è u royalists da Papists. À quelli chì suppurtatu u Vatican, fù dumandatu à lascià France per trè ghjorni. Duns Scoto hè u riprisentante di u papists, è perchè fu custrittu a lassari lu paisi, ma la filòsufu ritornu à Paris in l 'autunnu dô 1304, quannu Boniface morse, è fù sustituitu da u novu papa Binidittu lu XI, gestiti à truvà una lingua cumuna cù u rè. U Populu ùn hè cunnisciutu induve Duns passatu parechji anni di esiliu furzatu; stòrici distinu chì si ni volta à insignà in Oxford. Per qualchi tempu una figura bè cunnisciutu-vissutu è lectured in Cambridge, ma u quadru tempu ùn hè micca pussibule per specificà a stu pirìudu.
Scott finitu i so studii in Parigi è ricevutu u statutu di u patrone (u capu di u liceu) attornu a lu principiu di lu 1305. Over u prossimu, coppia di anni, ch'ellu hà rializatu un largu discussione nant'à cose scholastic. Order po u mandò à i House francescana Scinzati in Colonia, induve Duns lectured su scholasticism. In 1308 u filosofu muriu; la data di a so morti hè ufficialmenti cunsideratu in u 8 nuvembre.
U sughjettu di mitafisica
A duttrina di la filusufìa è tiuluggìa hè chì vanu da u cumminzioni e ideoluggìi chì duminatu u periodu di a so vita. rici Medieval punti chì si sparse Ioann Duns Skot. Philosophy, discrivi macari a so visione di u divinu chi, comu puru l 'insignamenti di pensatori Islamic di Avicenna è Averroes, largamente basatu nantu à i sfarenti pusizzioni di l' scritti li "mitafìsica". U cuncetti funnamintali sò in stu modu "esse", "Diu" è "mpurtanza". Avicenna e Ibn Rushd, avia un impattu esigenza di u sviluppu di a filosofia scholastic Christian, hannu vues diametrically si in stu riguardu. Cusì, Avicenna ricusa u pensà chì Diu hè u sughjettu di mitafisica duviri di lu fattu ca nuddu scenza ùn pò capisce è cunfirmà l 'esistenza di u so suggettu; à u listessu mitafisica tempu hè capaci à mustrà l 'asistenza di Diu. Sicondu a Avicenna, sta scienza studia l 'essenza di essiri. Un omu in una certa manera correlates cun Diu, fastidiu e casi, e stu rapportu parmetti à studià i scienzi di essiri, ca avissi a cumprendi in u so prudutti oggettu à Diu è indipindenti, comu puru l 'àutru è l' azzioni. Ibn Rushd accordu appoi sulu n parti cun Avicenna, la quali cunfirmava ca li studiu essendu metafisica pigghia u so studiu di parechji prudutti è in particulare sustanzi siparati e Diu. Datu chì u fisica, piuttostu cà u scienza nòbbili di mitafisica definisce l 'esistenza di Diu, ùn ci pò ghjustificà u fattu chì u sughjettu di mitafisica hè Diu. Ioann Duns Skot, una filusufia chì seguita largamente u chjassu di a cunniscenza di Avicenna, susteni l 'idea chì mitafisica studia l' ani, u più altu di i quali, senza dubbitu, hè Diu; Iddu - u solu essiri perfettu, da chì tutti l 'autri dipennunu. Chì hè per quessa à Diu è à i frunti a l 'mitafisica di u sistemu, ca cumprenni macari la duttrina di trascinnenti liati à u schema li di categorie. Transcendentalers - sta esse la so qualità di essa (, "dritta" "sola", "dritta" - stu trascinnenti cuncetti comu si coexist vi cù u bè, è chjare unu di i definizione di bè), è tuttu ciò chì hè inclusa in u parente Capitulo ( "finali "è" infinita "," necessariu "è" cunnizziunata "). Tuttavia, in lu la tiurìa di la canuscenza, Duns Scoto veccia ogni sustanza vera cadi sutta lu tèrmini "bè" pò esse cunsideratu cum'è un sughjettu di scienza di mitafisica.
universals
filosofia medievale, hè basatu tutti i so opari u sistema classìfica ontològgica - in particulare di sistemi discrittu in u travagliu "categorie" di Aristòtili - à mustrà i raporta chiavi trà omi creatu è assicurà a cunniscenza scientifica umanu circa li. Cusì, per esempiu, l 'identità di Socrati e Platoni si scrivenu à i spezii di omi umanu chì, a turnu, si scrivenu à u genaru di l' animali. Sumeri si scrivenu dinù à u genaru di animale, ma a diffirenza di pudè pinsà distingui rationally 'omu da altri animali. Genus "animali", nzèmmula cu àutri gruppi ordine degne (per esempiu, genus "pianti") si rifirisci a na catigurìa di sustanzi. Sti virità Ùn sò liticonu da qualchissia. pèrdita Contentious, parò, hè u so statutu ontològgica di sti genera e razze. Ùn si ritrova in a rialità, o ekstramentalnoy sò appena li cuncetti, creazioni di a menti umana? Vi lu genera e razze di u singulu omi o di bisognu di curà li cum'è quesse, in termini parente? Ioann Duns Skot, quale filosofia hè basatu nantu à a so vista pirsunali e di la natura generale, paese assai di primura à sse cose scholastic. In particulare, si susteni ca la natura, generale, comu "l 'umanità" è "animalic" nun esisti (nustanti sò essendu "gusti menu" cà esse di pirsuni) e ch'elli: generality da elli stessi, è in realità.
tiuria unichi
Hè difficiuli di a accittari terminus l 'idea chi guidata Ioann Duns Skot; virgulette, cunsirvatu in u fonte è résumé uriginale di dimustrà chì certi aspetti di a rialità (p.e., genera e razze) in i so punti hannu menu chè unità quantitative francese. Pràtica, u filosofu prupone un ghjocu di argumenti a favuri di l 'cunchiusioni chì micca tutti i veri unità hè una unità di quantità. In u forte argumintazzioni si mittìanu chì s'è a situazioni hè esattamente u cuntrariu, chì tuttu ciò chì hè vera a diversità avissi a jùnciri una diversità numericu. Tuttavia, ogni dui cosi quantitatively unequal differente da ogni altru squale. U risultatu hè chì à Socrati hè cum'è differente da a Platoni l'cumu hè differente da i formi moderna. In stu casu, u intellect umanu hè capace à truvà qualcosa in cumunu trà Socrati e Platuni. Si gira fora chì l 'applicazzioni di lu cuncettu universale di "essiri umani" a dui pirsuni, na pirsuna usa sèmplice fabrication di a so menti. Sti cunchiusioni sciocchi mustrà chì a diversità quantitative francese ùn hè unica, ma perchè hè à u listessu tempu hè a più grande, tantu ci hè qualchi menu cà quantitative francese, u varietà è a currispundenza bassa chè unità quantitative francese.
Un altru argumentu boils davanti à u fattu chì in u sustegnu di ntilliggenza, capaci di pinzeru cugnitiva, fiamma di focu ti ancora pò pruduce una nova fiamma. Furmannu lu focu è fiara furmati vi hannu un formi vera unità - com'è unità, chì prova chì u casu hè un esempiu di un causation seguru. Due tipi di fiara cusì sò dipindenti à a natura generale di paga cun unità, urigginariu di quantitative francese.
prublemu indifferentsii
Sti prublemi sò colti a studiari l 'tardu scholastics. Duns Scoto cridutu chì a natura generale sò in elli stessi micca da i cristiani, unità indipendente, com'è a so unità menu cà numericu. In stu casu, a natura, generale è ùn hè universale. Dopu à l 'affirmazioni di Aristòtili, Scoto accordu chi universale nfusca unu di l' assai e si rifirisci a tanti cosi. Cumu capisce issa idea di un Pitàgura, medievale, Universal F deve esse cusì indifferenti, accussì ca si pò dumandà à tutti i prugetti individuali F cusì chì l 'universali è ognunu di i so elementi siparati eranu listessi. In e parolle semplice, u universale F nfusca ogni individuu F smetti bè. Scott accordu chì in issu sensu, nè la natura generale pò micca esse universale, ancu s'ellu si hè carattirizzatu da una certa indifferentsii nativu: a natura generale ùn ponu avè u listessu proprietà di lucca tipu cumuna liate à un tipu particulare di castità e sustanzi. cuegghiè Similar falsi vene tutte e scholastics tardu; Duns Scoto, Uilyam Okkam è altri pensatori sò cunvince à expose l 'esistenza di una classìfica raziunale.
U rollu di ntilliggenza
Sibbeni li primi Scot dettu di u distinzioni trà universals è natura, generale, si basa ispirazioni da u famosu parolle di Avicenna chì un cavallu - hè cum'è un cavallu. How to capisce sta frasi, Duns, a natura generale hà primura versu l 'individuu, o univirsali. Puru ch'elli in fatti ùn si ritrova senza individualization è universalization, nant'à a so natura, generale, ùn sò elli nè quelli di tutti l 'àutri. Dopu à sta logica, Duns Scoto discrivi la universality è r'individdualitati cum'è funziunalità accidintali di u natura, generale, tantu - si sò in bisognu di veru. Vergogna à idei hè sfarente, tutti i fini di scholastics; Duns Scoto, Uilyam Okkam è qualchi altri li filòsufi e curia dà un rolu mpurtanti pi l 'animu umanu. Chì face una natura tutali di ntilliggenza esse universale, furzò a so a scrivenu a un tali classìfica, si gira fora chì in termini quantitative francese, lu stissu cuncettu pussutu esse u manifestu chi carattirizza tanti pirsuni.
asistenza di Diu
Macari Diu, ùn hè micca sughjettu metafisica, si rapprisenta campavanu un scopu di sta scienza; Mitafìsica circarà à ghjustificà a so asistenza è a natura Supernatural. Scott prupone parechje versione di i provi di l 'asistenza di ntilliggenza supiriuri; Tutti sti travagghi sunnu simili in termini di narrativa caratteru, a struttura è a strategia. Duns Scoto hà creatu u più difficiule à pruvà l 'esistenza di Diu, in u mondu di filosofia scholastic. U so argumenti sò sviluppati in quattru tappe:
- Ci hè a causa radica chi ghjucassi essendu pervoitog.
- Solu una natura, hè a prima in tutti i trè casi.
- Natura hè a prima in ogni di i casi ca prisintaru, infinita.
- Ci hè solu una persona nfinitu.
À punition a prima vulè, si cita i causi a ràdica di mutivazzioni non-Vacchetta:
- Hè opara un enti X.
cusì:
- X criatu da qualchi altri enti Y.
- O Y hè a causa ràdica, o si crea un tipu di a terza persona.
- A seria creatu da a criatura ùn pò cuntinuà indefinitely.
Quì, la seria finiscinu cu la scusa a ràdica - power uncreated chì hè in gradu di pruducia, a priscinniri di altri fattori.
In termini di modalities
Duns Scoto, quale biografia si componi solu di stonde di un'amparera, è què in sti argumenti ùn alluntanassi da i principii fundamentali di filosofia scholastic di u medievu. Si prupone dinù una versione Vacchetta di u so argumentu:
- Hè pussibule chì ci hè un propriu prima putenti forza justifier.
- Sè ci hè una Un ùn pò accade da un altru essendu, allura, siddu A aisisti, ghjè indipendente.
- Ricci prima putenti forza justifier ùn pò accade da un altru essendu.
- So, propriu prima putenti forza justifier hè indipendente.
Se la causa ràdica assuluta ùn esisti micca, tandu ùn ci hè micca vera pussibilità di u so 'esistenza. In fine, s'ella hè vera prima, hè impussibile a dipennunu ogni altra raghjone. Dapoi ci hè una vera pussibilità di u so esistenza, è signu ca si esisti in u so propriu.
A duttrina di unicitati
Duns Scoto cuntributu a filosofia mondu hè spirianza. Una volta un journal principia à puntu in u so scritti chì u sughjettu di mitafisica hè esse comu tali, si cuntinua l 'idea, basendusi nant'à chì u cuncettu d' essiri deve chjaramente articulu à tuttu ciò chì hè studiatu a mitafisica. Sè sta frasi, hè vera chè a un certu gruppu di uggetti, l 'oggettu ùn hè micca l' unitati bisognu à esse in gradu di studià issa scenza particulare argumentu. Sicondu a Duns, l 'omu - hè cum'è una forma di sautari. Sè u cuncettu hè balla ditarminatu da una varietà di uggetti di mitafisica solu da omu, scienza, ùn pò esse unificò.
Duns Scoto prupone dui e cundizioni di a ricunniscenza finòmini unequivocal:
- cunfirma e négation di u listessu fattu incù u rispettu di a contradizioni sughjettu individuale furmatu;
- u cuncettu di stu fenomenu pò esse una parolla menzu di l 'syllogism.
Per esempiu, senza contradizioni putemu diri ca Karen hè presente trà i jurors in u so propriu (perchè ch'ella avissi lassatu a corte di a pagari na bedda), è à u listessu tempu contru à a so vulintà (perchè I ntisi furzatu nantu à un livellu traditional). In stu casu, a contradizioni hè impussibile, postu chì u cuncettu di "prubitariu sarà" sença. Conversely, u syllogism "uggetti nature ùn pò pinsari. Arcuni Scanners pensa assai longu nanzu vi dà u risultatu. Cusì, certi Scanners sò prupitati Animate" cunduce à a cunchiusioni sciocchi, siccomu la nuzzioni di "pinsava" rifiriscinu a hè iquivalenti. In u sensu tradiziunale, lu tèrmini veni usatu solu in la prima sintenza; a lu secunnu sintenza, ch'ellu hà un sensu figuratu.
ètica
U cuncettu di a supranità assuluta di Diu, cci detti lu principiu di positivism, argutu in tutte e aspetti di a cultura. Ioann Duns Skot pòpuli chì tiuluggìa devi spiigà i resultati cuntruversu di testi riliggiusi; si scopra novu avvicinamenti di u studiu di a Bibbia, basatu nant'à la primacy di a vulintà divina. Un esempiu hè u scopu di riposu: i principii murali è eticu è azzione umanu sò vistu comu degnu, o sè di Diu, arricchiti. idee l'Scott sirvuta comu na justificazzioni di una nova duttrina di predestination.
Filosofu hè spissu assuciata cu lu principi di voluntarism - la tendenza à emphasize l 'impurtanza di a vuluntà divina è a libertà umanu in tutte e quistione teorichi.
A duttrina di i Manuel Alcantara
As di tiuluggìa, u uttinuti più impurtante di Duns cunzidirata a so difesa di a Manuel Alcantara di a Vergine Maria. In lu medievu si fù cunsacratu à stu sughjettu numerosi altrimente Bulgakov. By tutti i cunti, Santa Maria pussutu esse una vergine à la nascita di Cristu, ma i testi biblica, circadori ùn capisce cumu a scioglie a cchìstu prublema: solu dopu à a morti di u Salvadore cù i so A te luntanu i pineti è di u piccatu uriginale.
Great filòsufi e curia di i paesi Western stati spartuti in parechji gruppi, debating sta questione. Hè pinsatu chì ancu Foma Akvinsky nigatu a validità di a duttrina, puru siddu arcuni Thomists ùn sò pronti à accetta sta scusa. Duns Scoto, a turnu, detti a la seguenti argumentu: Maria hè in bisognu di a liberazione, cum'è tutti i populi, ma à l 'buntà di Paulita di Cristu, arregistratu nanzu happi l' eventi apprupriati, idda spariti cù i pineti è di u piccatu uriginale.
Stu argumentu hè datu in l 'dichjarazione papali di u domma di u Manuel Alcantara. Papa Giuvanni XXIII cunsigliemu di lettura Tiuluggìa di Duns Scoto avanzatu i studienti.
Similar articles
Trending Now