Arte e spettacoliLittiratura

Elinek Elfrida: biografia, virgulette

Elinek Elfrida - una scrittrici di talentu da Austria, attribuitu u premiu Nobel. Idda creatu tali travagghi maravigghiusa, pupulare attornu a lu munnu, comu lu "Pianiste,", "Baracca di i Mortu," "Signura." autore di u libru sò vicinu di u so stili unicu, trama movi non-lingua standard, la vuluntà à addivà i resultati di u ghjornu. Cosa hè cunnisciutu circa la vita Elfriede, u so rializazioni criativu?

Elinek Elfrida: zitiddina

cèlibbri scritturi avvene hè natu in u picculu ville austrìaca di Mürzzuschlag, hè accadutu in ottobre di u 1946. Elinek Elfrida tena à sparte cù l 'infurmazione di stampa di a so zitiddina. Hè ùn stupente, perchè l 'anni, ùn sò stati felici per u so.

babbu, u l'ragazza francese - un Ghjudeu da a nascita, miracolosamente nna la morti in u campi nazzista duranti la guerra. Hè pussibule chì avia salvatu a vita di u so mistieru: Fridrih Elinek hè statu un chimicu ncignusu, chi arrinisceru a inizio le Monde à fà un nomu di sè stessu in accadèmici. Iddu ca arristai vivu, cunzidiratu interessante à u sforzu di guerra. In lu 1950, u babbu fù trovu Elfriede disordini mintali, di qualchi tempu si ancu tinia in un uspidale psichiatricu. Morte ghjunse à ellu in lu 1969, quannu avìa finarmenti andatu pazzu.

Quand'ellu fù ammissu a clinica, Elinek Elfrida arristau sulu cu l 'riprissivi, madre esigente. Olga, a mamma di u scrittore chì, prova à fà a so figlia una stella, furzatu a sunari mùsica. In scola, una ragazza, avianu a ammaistrà u ghjocu in u strumenta, comu Violin, flauto, piano, chitarra. musica à a scola ch'ella assuciata incù studii in la scola drittu publicu, à quale ellu odiatu. Idda nun hannu un minutu di tempu libaru.

principiu di a strada

CASOLA finals, Jelinek Elfriede suffertu un ditiriuramentu incheta, incù lu troppu travagliu. Ùn aghju micca purtà felicità è una donna di studià à l'Università di Vienna, i muri di u quali hà studiatu a storia, arte. À sgagiatu un futuru pueta classi fu furzatu a causa di friquenti attacchi panicu. Duranti l 'annu, ch'ella ùn hà micca a so casa, mentri passate in distinzione cumpleta.

Elfriede spessu dumandatu circa quannu è per quessa ch'ella principia scrittura. Hè accadutu sulu a lu tempu di seclusion vuluntaria à chì idda stissa cundannati. Piglià a prima boredom addurmisciutu puema Jelinek, divinni pocu attivu è si messe à tastà u scrittu. Digià in lu 1967, di lu munnu, videndu u so prima racolta di puisii, ntitulatu "oignon Lisa." U primu rumanzu scrittu da una picciotta, aspittava à l 'ali di 12 anni, solu in lu 1979, "Bucolo" publicatu.

Wedding

Di sicuru, lettori fideli sò interested in, e quandu è per i quali moglie Elfriede Jelinek. Vincenzo di famosu Austriaci mosciani chì hè intrutu in un matrimoniu in 1974. Surella di u scrittore chì, tandu appena principiu, era lu cumpusituri Gottfried Hyungsberg, famosu per criannu la mùsica di images di Rainer Fassbinder.

Quandu Gottfried u so fattu un offerta, u future star accunsentì à maritassi, senza tempu à pensa dinunziatu. Young amanti nun disturbu chi Rainer hè una resident di Girmania è una grande parte di u so tempu in Monaco. Jelinek piacè visità moglia in a so cità nativa, Gottfried dinù ghjà Austria.

A prima riisciuti

E. Jelinek ùn si scrivenu à i scrittori chì hanu avutu anni, à livellu ricunniscenza. In u 1975, a so prima u travagliu seria statu prisintatu a lu pubblicu, chì fù chjamatu "Signura." U caratteru cintrali - una ragazza-travagliadori chì sonniu a arrangé a so vita pirsunali. L'amichi sessu oppostu miludia solu com'è u putenziale GamesNet voli à dà li cù una occasione di sgagiatu da u travagliu è ritruvà nant'à a famiglia. U rumanzu ùn hè micca u colpu, lettura, di ghjente chì preferiscu un pruduttu cù una paghjini cuntenti.

Custruì nant'à u successu Jelinek aiutatu u so prossimu libru, chjamatu "ricinu". A messa hè u racontu di quattru giuvanotte disadvantaged a rimettu crimini. U fini di stu travagghiu scunvurgiuta assai lettori, ma pupularità di Elfriede cuntinuau a crisciri stabbirmenti.

"The campane"

Taste di vera rinoma Elfriede Jelinek rinisciu solu doppu la libbirtati di u so famosu rumanzu "The Piano Maestru", di cui eni cunzidiratu quasi u principale uttinuti scritturi criativa. L'òpiri tarrenu pigliata da a so vita, era digià un pocu volti è i nomi di i quelli cuncernati. Erica vi prestu esse à trenta, ma ella ùn pò nesciri fora da sottu à u pesu di una mamma riprissivi chì impedisce u so figliola pè ottene a so famiglia.

Pocu à pocu, Eric perdi interessu in rumanzi cu l 'omi veri. Raprisintanti di u sessu forte bisognu di lu appena i participanti à un ghjochi sadomasochistic, da u quali idda si gran piacè.

Cosa altru à verificà fora

Notoriety fatti u travagliu "Lust", chi Elfriede cunfortanu asèmpiu di u so travagliu in u 1989. In stu rumanzu, Jelinek prisenta un scopu assai sfarente in u sessu. U tema era cuntinua, è un pueta in u prossimu libru, chjamatu "avidità".

Quandu una donna hè dumandatu à Cognome u so più bellu travagliu, idda ricorda sempre u libru "Baracca di i Mortu." In issu travagliu, si verifica u passatu Nazi di u Statu, ùn esitò à ricursu a critica suciale. "U bastone, u bastone è i executioner" - un altru travagliu da Jelinek, a cui l 'uggettu di a so critica diventa u mudernu intrattenimentu, custrincennu genti a scurdari valori spirituali.

A cuntribuzione di u scrittore chì a literatura muderna hè statu apprizzati micca solu da asèmpiu di u so travagliu. In u 2004 fù u piccu di a pupularità di stu bravu autore, Elinek Elfrida piaci. U Premiu Nobel statu attribuitu à a donna cum'è una ricumpensa per "World musicali" in i libri.

I residenti di travagghi Russian di famosu Austriaci, interessatu, dopu awarding her u Premiu Nobel. À u mumentu u Russian traduttu tali travagghi Jelinek com'è "U Pianiste,", "O", "Baracca di i Mortu», oltri ca comu tanti autri stori passiunente.

citazzioni

Micca solu lasci prodottu passiunanti conta i so lettori di talentu scritturi Elfriede Jelinek. Quotes di i donni dinù fala in la storia sempre. Per esempiu, asèmpiu cascatu in amore cù a so 'cchìstu frasa: "In u sustegnu di u bisognu di piglià cura di lu futuru." Ma un altru cunsiderà affirmazioni: "Molti e donne sò moglie, altri truvà i so prublemi in altrò".

U più pupulare cumpretini Jelinek citàu, didicata à i rapporti trà i raprisintanti di u sessu cuntrariu, per esempiu: "A donna, hè prontu à dà tuttu u so ricchezza di amuri, idda ancora non vi arrinnìrisi."

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.