Furmazzioni, Educazione è culleghji
Forces in miccanica. L'unità di a forza a miccanica
Forces in miccanica cchiù cumunimenti si manifestazione in sta rùbbrica hè cumuna. Era ci chì hà studiatu u muvimentu di i corpi, presa in contu l 'esercitu agiscenu nantu à elli. Chì hè una forza in a miccanica di ciò chì a natura si sò e comu si pò ssiri calculata, oghje avemu Mulateri Di L'parrari.
Cosa hè a basa di u dinamica
As esiste mintuvà, a meccanica di la forza si manifestazione più friquenti in sta rùbbrica. È s'è accussì, ci hà da esse di più chè cuscenti chì generalmente hè u fundamentu teorichi di l'esistenza di dinamica. Pò dassi chì calchissia hà digià capita chi stamu parrannu di lu famusu Isaac Newton, o piuttostu, i leghji li dirivati. L'unità di a forza a miccanica, par la strata, chi hè per quessa, e fannu lu so nomu.
Chi ci permette di li liggi di Newton?
Li permette ci di scioglie u prublema maiò in u ballò, chì si tratta di certi cunnosce à tutti li forzi agiscenu à un datu mumentu nant'à u corpu testu. Andemu pigghiarivi chì sta hè veru, è noi li cunnosce. Allora noi pò truvà u capitalist, da appiecà à u corpu senza assai prublemi. Ma u sapè fà di manera à rannizza e direzzione hè l 'accilirazzioni, hà da apre in fronte à noi u verbes ricerca battutu corpu à ogni puntu Bramati in tempu. Cum'è un risultatu, ùn pò definisce u scopu di un puntu a materia quandu no vulemu. Pudete emphasize l 'impurtanza di u prublemu beta. Si gira fora chì à scioglie i prublemi cumenciu deve acconcianu bè i forzi di a miccanica, unni la fòrmula vi sarà datu quì sottu.
forze Nature
Sè noi apre u un'opera, libru di prublemi in fisica o àutri matiriali rifirimentu e si rifiriscinu a miccanica, avemu vede assai di prublemi di dinamica, induve u più friquenti cunfruntatu cù solu trè forze. Iddi sò apprupriati a l 'Lunarian universale, attritu è elasticity. A Canzona di pinghje ognunu d'iddi a tecnica. E accuminciamu cù a prima.
A corpu, frombu da un altu, senza battutu nizziali
Vergogna à cause sò chjamati caduta gratis. Tuttu ciò chì ci circondani hè attrattu da a nostra pianeta. Cumpresi noi stessi. Quì si pò definisce stu fattu di e forze Lunarian universale. Avà pudemu gnurari cuppulata, puru siddu sta dimarchja ùn hè micca sempre raggiunevuli. Ma ciò chì ùn niàutri pigghiamu? Tandu vene, chì tutti i corpi hannu pocu pressu u listessu capitalist in caduta gratis. Nun ittari un picculu petra o di pavé vera falà - la vilucità e la caduta sarà circa u listessu.
Vi aghjunghje à u sistemu di branu
Pensa chì u veranu suspesi sinker. Iddu, comu ogni altru corpu, vi lu ciancu a caduta di l 'nterra. A stu tempu, si pesa la forza di attrazioni di a nostra pianeta. Perciò, se lu veranu hè forti, si vi pò stese a un certu puntu. Dopu chì, u corpu, vi firmavanu caduta è u sistema vi vene à u statu d 'accussì-chiamatu equilibriu miccanicu. Hè dipoi tant'anni, quannu l 'attu di u corpu, sò parechje e forze, ma a so summa hè zeru. In autri paroli, u maiò di i forzi sò cumpinsata.
Quì si metti a dumanda di un cunchiusioni romanu. Si gira fora chì in più di a forza di seriu nant'à u pesu di u cantu, primavera hà una forza più chì hè no uguali attrazioni. T'hà una assai sèmplice nomu datu da u finominu. Hè chjamatu u so forza elastica. L'unità di a forza a miccanica hè universale, è eppò, troppu, hè uguali à una Newton.
Hè u capitalist - la raghjoni di lu tassu di cambià?
Incudine. At primu sguardu, tuttu hè cum'è pari. Ma s'è vo scavari alba, hè abbastanza à piglià una volta ntirissanti. Ci hè una maraviglia liggi di Newton (seconda), unni cunta chi la forza signu i tempi di massa i capitalist cravatta à u corpu. At prima si pò parenu (solu mathematically) chi la forza hè u risultatu. Ma ci hè, in fatti, u cuntrariu hè veru.
Pensa un calcio, Palla, per chì chef. Ghjesù hà dettu chì a so putenza, è tandu si piglia un certu capitalist. Grafia simile, in u casu di i muvimenti corpu. Hè passava una distanza particulare, firmavanu. Capitalist sarà negativu cum'è longu cum'è u vilucitati hè uguali à zeru. Ci ponu subitu affacciari lu pensà chì ci si trova una forza chì si faci attimpata u corpu, chì hè a causa di sta capitalist assai tinta. E si esisti veramenti. Sta forza frictional.
Mumentu di a forza. Meccanica: teorichi è tecnicu
U mumentu di forza hà da esse chjamatu una forza rutaziunali caricate da u pass'è veni di lu vitturi forza cù u rispettu à un puntu, o lu corpu impricata. Si hà u livellu di Newton pi metre. cundizioni pussibbilità sò simplici. Hè abbastanza à fà un puntu micca bugie, linia di la forza. Definisce u puntu pò esse u prodottu di la forza e leverage. L'esempiu sèmplice hè noce Giufa cù una Algérienne. Forza a miccanica teorichi piovi diffirisci da u so analugii in a sizzioni: classica, accussi si face micca u sensu di delve di imbusche di più dettagliata. Andemuci daretu à principii, perchè ch'elli sò assai più impurtanti.
Dinò, u putere di elasticity
U lettore pò sempre cuntrolla pirsuna ciò chì hè s'arricorda indettu. Cridiri avemu un corpu. Ogni resistenza pruponi ferma quandu attempting a canciari la furma, grannizza. Ma sti funziunamentu sò àutru cchiù semprici sdifurmata, drittu? Ma chì sò i so tippi? Ci sò cinqui tippi di basi di sdifurmata: tinzioni, cumpressione, sbattulata, francese torsion, mòdulu.
Chi ne sarà quandu vi arrinesci a canciari la forma e grannizza?
Si dipende di a natura, di u corpu. Giniralmenti, li sdifurmata hè elàsticu è ùn elastica. Ma tu avissi a sapiri ca in ogni tentativu di canciari la forma e grannizza di lu corpu, si vi pruvà à purtà li spaddi. In stu casu, si lu sdifurmata hè picculu paragunevuli à u pesu iniziale, i forzi elàsticu stu pò esse fatta. Altru nunda, s'ellu a situazioni hè esattamente u cuntrariu. Ma u studiu di sti prucessi hè digià prumessa scinziatu Robert Guk. A so sperienze, ca detti largu animali di u prucessu di sdifurmata in i corpi, era in 1660.
Cosa hà stu scinziatu?
Pigghiau un core e dura, chì accuminciò a crisciri. Quandu sta mannu ind'a lu bastone, comu si pò capita, a forza elastica. Si hè misurata in u prucessu di stinza. Pi discrìviri lu prucessu in termini di quantità, entre novu valore, tandu chjamata longitudinalis. Stu hè nudda altru chè u fattu in dimensioni linéaire di u corpu, è si stindia in la statu strasurdinariu. I risultati spirimintali ancu surpris qualchi. Comu si girò fora, in u casu di picculu deformations trà i forza longitudinalis e elastica hà un rapportu direttamente prupurziunali. Quì avemu un altru valore, chi noi chjamate u studium di elasticity. Si dipende di u materiale da chì hè fattu u corpu, è u ciò chì si hà dimensioni linéaire.
Similar articles
Trending Now