News è società, Célébrités
Hamdis: A Biography. Hamdis: facts, intarissanti
Hamdis, un cortu biografia chì hè fattivu grazia à sta carta, hè natu in Nishapur May 18, 1048. Nishapur si trova in l 'est di Iran, in la pruvincia culturale di Khorasan. Sta cità hè u locu induve i feri stavanu assai di ghjente da sfarenti rughjoni di Iran è ancu da i paesi vicinu. In più, Nishapur eni cunzidiratu unu di i capilochi culturale di u tempu in Iran. In i cità dapoi u 11 ° sèculu dopu madrasas - Scuole di tippi supiriuri è sicundariu. In unu d 'iddi si studiati è Hamdis.
Biography in Russian seti traduzzione di nomi tonu. Calchì volta, parò, u lettore hè necessariu è a versione inglese, per esempiu, quandu vi tuccherà à truvà materiali in inglese. How pussutu Français: "Hamdis: A Biography"? "Hamdis: biografia" - a versione aggalabbata.
Zitellina è Bovisio Menù
Sfurtunatamente, infurmazioni circa li ùn hè micca abbastanza, cum'è nantu à u corsu circa la vita di tanti pirsuni famusi di li tempi antichi. Biografia di Hamdis a zitiddina è Bovisio marcatu da u fattu ch'ellu campava in Nishapur. Hè nisuna infurmazione circa a so famiglia. Nickname Menù, comu sai, significa "signore tenda", "campers". Stu permette circadori à fà u pensà chi u so babbu hè u riprisentante di circuli rilighjosi. A famiglia, in ogni casu, avemu i mezi abbastanza à dà u so figliolu un 'educazione Decisive.
Education marcatu bè a so vita dopu. Hamdis prima ampara scienza in madrasas Nishapur, chì in i tempi era canusciutu comu un istitutu famigghia, ca si priparavanu per u serviziu publicu di altu subalterni. Dopu chì Omar cuntinuava a so educazione in Samarkand è Balkh.
Cunniscenza fatti Menù
Ch'ellu pussidia una varietà di scienzi naturali e esatta: geomitria, matematica, astronomia, a fisica. Omar dinù specificamente studiatu a storia, koranovedenie, theosophy, la filusufìa è crià di scienzi favella, ca facìa parti di lu cuncettu di l 'aducazzioni a lu tempu. Iddu sapia Letteratura araba, madrelingua in Arabo, è sapia chì i principii di versification. Omar hè abili à i malati è astrulugia, è studiatu a tiuria di mùsica.
Menù sapendu benissimu u Kettani da lu cori, ti pò ntirpritari ogni versu. Per quessa, ancu la curia cchiù mpurtanti di l 'Est appellu à Omar di cunsigli. U so idei, pirò, nun era intrutu in Islam in u so sensu urtudossa.
Li primi scuperti in u campu di a matematica
Li primi scuperti in matematica marcatu bè a so vita dopu. Hamdis fattu sta scenza u sughjettu principale di u so studii. À 25 anni, si face a prima scuperta in matematica. In u 60s di u 11 seculu, ch'ellu publicheghja u travagliu nant'à sta scenza, chì ci parla di fama cum'è un journal suprana. magistrati patruciniu comincia a dàrici a prutezzione.
A Vita a corte Hakan Shams al-latte
I magistrati di u 11 u seculu competed cun iddi a lu splinnuri di i cadaveri. Iddi lured courtiers struitu. U più influente simpricimenti riclamatu a corte addivintau famosu pueta è studii. Ùn sparagnati stu distinu è Omar. Service à a corte, è statu attribuitu a so biografia.
Hamdis, prima purtatu a so carriera à prupiziu à a corti di lu prìncipi Hakan Shams al-latte, in Buchara. Sicondu à i chronicler di u 11 seculu, Buchara capu, entouré, l 'onuri di Omar è ancu u messe nantu à u tronu accantu à ellu.
Invitu à Isfahan
By stu tempu hè cultivata è stitujùtu lu Great Empire turchi. Tugulbek, u capu turchi, in 1055 cunquistata Baghdad. iddu cci rissi u capu di u novu imperu, Sultan. Califfu persi lu putiri e lu marcatu un periodu di sviluppu culturale, chiamatu la Renaissance orientali.
Issi evenimenti mintuvati, u distinu di Hamdis. New piriudu cuntinueghja a so biografia. Hamdis in 1.074 ch'ellu fù invitatu à a corte reale di difende in i cità di Isfahan. A stu tempu, i reguli di Sultan Malik Shah. Quist'annu marcatu u principiu di un piriudu 20-annata di a so attività in modu scientificu àrburu, uttene i risultati chi girava fora brillanti. A stu tempu lu cità di Isfahan fu la capitali di lu putiri turchi, chi crisci da u Mediterraniu à l 'internu di China.
A Vita a la corti di Malik Shah
Omar divintò un onorariu apprussimata lu granni surtanu. Sicondu a legenda, Nizam al-latte ancu ellu uffertu a gestioni Nishapur è u spaziu circondu. Omar dettu ch'ellu ùn pò drammaturgu e Enjoin ciò chì hè necessariu per a gestione di genti. U Sultan ellu numinatu à a pisata di 10 mila. Dinari Gold un annu (una summa offre) à Menù pussutu liberu impegnà in scenza.
établissement Villette
Menù statu invitatu a gestioni di i osservatorio palazzu. Sultan hà piglia u best of astronomers à i tribunali è dedicatu grande summi di l 'acquistu di usato cari. lu compitu di crià un novu almanaccu hè statu messi in fronte, Omar. In u 11 seculu, in Asia Cintrali è Iran à u listessu mumentu ci era dui sistemi: u almanacchi sulari è nudu. Tramindui era perfetta. By di marzu 1079 u prublema hè solving. Menù pruposta calendariu hè 7 seconde passi esattu oghje, oppuru (sviluppatu in u 16u seculu)!
Hamdis purtatu u assirvazzioni astronomical osservatorio. In lu so 'èbbica di l' astronumìa era vicinu à ellu assuciatu à astrulugia, chì in lu medievu, hè una scenza di nicissità pratica. È Omar facìa parti di l 'retinue di Malik Shah cum'è i so lascivious e astrologo. A so fama cum'è un seer hè maiò.
New ancianos in matematica
At a corte in Isfahan, Hamdis era dinù impastughjata in matematica. In 1077, hà criatu u travagliu moderna cunsacratu à a spiigazione di situazzioni difficiule Euclide. Si prima datu una classìfica esaustiva di u principale tippi di iquazziona - cubbi, piazza, linéaire (totale 25 spezii), è creatu a tiuria di risolviri iquazziona cubbi. Era quellu chì prima righì la quistioni circa lu rapportu tra scienza di geomitria cu 'àlgibbra.
Per un longu tempu li libbra Menù era scunnisciutu di scentifichi European chi creatu geomitria non-euclidea è una nova àlgibbra supiriuri. E avìanu a sunari-piglià una via longu longu andà è chì 5-6 seculi prima di li sò digià stata messa Menù.
classi filosofia
Menù fù dinò impegnati in i prublemi di la filusufìa, u valore u patrimoniu scientificu di Avicenna. Iddu traduttu in Persian da Arabu, certi di i so travagghi, mettendu innuvazione, postu chì à stu tempu lu rolu di la lingua di li scienzi ghjucatu Arabu.
Lu primu trattatu filusòficu hè statu creatu in 1080 ( "Trattatu nantu à l 'esistenza è òbbricu"). Menù dettu ch'ellu hè un discèpulu di Avicenna è palesa pinioni circa Islam da u scopu di l 'aristotelianstva urientali. Omar, ricanuscennu l 'esistenza di Diu, cum'è l' causa a ràdica di tuttu, assicura chì l 'ordine specifichi di e cose hè dicisa da a lege di a natura, è ùn hè u risultatu di a saviezza divinu. Sti punti forti n disaccordiu supra incù domma Musulmani. In lu trattatu si partiu concisely è cù aise, allusions lingua Aesopian è sexual. Assai più sinceramente, qualchì volta sinceramente defiant, sentimi anti-Islamic palesa in la puisia di Hamdis.
Biography: frasi Menù
A puisia, iddu scrissi solu Rubaie, vale à dì quatrains, in cui rhymed 1st, 2nd, 4th, o di tutti i quattru stanzas. Li criati di una vita. Menù ùn avia scrittu Cura laudatory magistrati. Rubaie forma seria di a puesia ùn hè micca, cum'è u pueta, Hamdis ùn fù ricunnisciutu da i so cuntimpuranei. È ch'ellu ùn hà attaccari assai impurtanza di a so puisia. Iddi apparsu prubabile offhand, casually.
Omar pusizioni Siacca in corti
À a fini di 1092 si rumpiu un piriudu tranquillu 20-anni di a so vita à a corte di Malik Shah. A stu tempu, lu surtanu morse in circustanzi craru. E Nizam al-latte fù assassinatu un mese nanzu. A la morti di dui patroni fonte mediuevu l'Menù attribuita à i Ismailis, u raprisintanti di u muvimentu riliggiusu-puliticu direttu contr'à u nubiltà Turkish. Doppu la morti di Malik Shah, si tirrurizzata Isfahan cunnosce. Viulenza è denunciations nascinu scantu assai u misteru, ville, omicidiu. A lotta per a putenza si messe à crumble in gran 'imperu.
Suffrianu è la situazioni à a corte di u ragnu di Omar Malik Shah Turkan Khatun. A donna ùn hà fidàrisi apprussimata Nizam al-latte. Hamdis hà travagliatu per qualchi tempu à u osservatorio, ma ùn hà ricevutu un cuntenutu di nanzu, ùn supportu. À u listessu tempu, si facenu cum'è un mèdicu e astrologo à Turkan Khatun.
Comu la carriera curti fu tagghiata Menù
A storia di quantu Quiddu sugnacciu cù a so carriera a corte, hè avà divintatu un'opera. Apparteni a 1097. Sanjar, u più chjucu, figliolu di Malik Shah, varicedda gaddina vota cuntrattu, è Menù, chì u trattatu, Josette spressu dubbitu chì u 11 di-annata-vecchio, carusu vi ritruvà. Scooter parratu e parolle sò overheard da un servu, è trasfiruta a pacienza di l 'eredi. Quale hè in u futuru surtanu, chi cuvirnaru da 1118 da 1157 lu statu turchi, Sanjar tutti i so vita ostilità avutu a Menù.
Doppu la morti di Malik Shah Isfahan pusizioni di u principale centru scentificu è residenza riali persu. Quasi abbannunati e in fine, u osservatorio, è la capitali fù cummossu a la cità di Merv (Khorasan) fù chjusu. Omar lassatu lu tribunali pi sempri, turnaru a Nishapur.
Life in Nishapur
Quì si stava sinu à a so morte, solu certi volti, lassannu la cità a visita Balkh è Buchara. In più, ci fici 'na longa pilligrinaggiu di i lochi sacri Muslim a Mecca. Menù insignatu in madrasas Nishapur. Avìa un picculu chjerchju di so discìpuli. Calchì volta si avissi a pigghiari nu scinziatu mare chì circonu à una riunioni cù u participò à i dibattiti à prupiziu.
L'urtimu piriudu dâ sò vita era assai difficiule, hè assuciata incù fractionization e ag chi has been caricate da un sulitudine spirituali. In Nishapur anni, a fama Omar cum'è l 'astronomu e matimaticu statu aghjustatu a gloria Giuliano e freethinker. Anger di mazzinianu di l 'Islam chjama i so punti filusòficu.
u patrimoniu scientificu e filusòficu di Menù
Biografia di Hamdis (corti) ùn pò parrari a tecnica di a so òpera. Avemu nutà solu chì a so picculu patrimoniu scientificu e filusòficu. Cuntrariu Avicenna, a so udiatu, Menù micca crià un sistema di filusòficu ammaniti. Sò treatises articulu solu à i prugetti individuali custioni di la filusufìa, puru siddu lu cchiù mpurtanti. Arcuni di li sò scritti in risposta à una richiesta da l 'inseme seculari, o spirituali. Si hè firmatu solu 5 scritti filusòficu di Omar. All di li sò italiano, brevi, li voti piglià uni pochi di e pagine.
U pilligrinaggiu a Mecca, è a vita in u paese
Dopu à qualchì tempu, un cespugli cù u cleru addivintò accussì periculosa chì Menù fu furzatu a fari 'na bella è longa pilligrinaggiu a Mecca (in l' anni, digià anziana). In issu periodu di u viaghju di i lochi sacri volte firmerà presente per anni. Omar vissutu per qualchì tempu in Baghdad. Insignava à i so biografia hè stata sempri in Nizamiyya.
Hamdis, circa u quale a vita sapemu, par disgrazia, micca tanti, vultà in casa, si messe à campà in un paese vicinu à Nishapur in una casa di tranquillità. Sicondu à i servi di u biographers medievale, si nun era moglie è i zitelli ch'ellu ùn avia. Iddu campau chjusu in custanti periculu per via di suspetti e persecuzione.
Comu aghju passatu l 'ultimu ore di la vita di Hamdis
biografia Short in Russian di lu scinziatu, filòsufu e pueta, fù scritta da un nùmeru di scrittori. Tutti i surghjenti accordu ca l 'annu di a so morte ùn hè cunnisciutu pricisamenti. A data più prubabile hè cunsideratu à esse u so in 1123. Da l 'surghjente di u 12e seculu, ghjunse à noi u racontu circa cumu Menù passatu l' ultimu ore di a vita. Sta storia fù intesu da i so parenti, Abu-l-Hasan Beyhaki. Nantu stu ghjornu, Omar arechja studiatu u "Libru di agopuntura" scritta da Avicenna. Arrivannu a "sola è parechje" Hayam mette u STUZZICAMMO trà li linzola e dumandatu di u pòpulu, u dirittu di fà a so vulintà. Omar micca manghjà o beie tutti i ghjorni. Doppu essiri lauriatu noms de preghiera, piega in a terra a sera. Allora, Menù disse girendu à Diu, chi si sapia comu assai pussibuli, è chì a cunniscenza di lu - chistu è lu modu di lu. E muriu. In u foto sottu - a so tomba in Nishapur.
Da ciò chì autri vi pò amparà circa la vita di un omu, comu Hamdis? Biography TSB (Great Enciclopedia Suviètica) vi cunveni voi s'è vo infurmazione appena basi avvinta. Tù dinù pò rifèririsi a publicazione di u libru Menù, in la préface à chì à spessu dà una discrizzione di a so vita. Avemu quì solu nantu à u corsu di basi di l 'omu, comu Hamdis. Biography, a so naziunalità, a storia di a so vita, rimi è tracts - tutte e sta e un saccu di genti sunnu ntirissati a oggi. Si parla di l'impurtanza di a lascita ch'ellu ha lassatu, lu granni so rolu in a storia di a sumiglia di Hamdis.
Similar articles
Trending Now