Arte e spettacoliLetteratura

Jean-Christophe Grange: biografia, creatività, foto

Jean-Christophe Granger hè un scrittore u scrittore francese. Per un bellu pezzu, hà travagliatu cù diversi pubblicazioni cum'è ghjurnalista freelance. A sperienza chì hà ricivutu più tardu era valutatu à ellu in l'scrittura di i roulu, chì spessu trattanu cù e temi di l'estrimista politicu, u terrurismu internaziunale, l'attività di l'organizzazioni oculisti. Hè intornu à stu maestru mudernu di a storia detectiva è di u thriller chì serà scritta in u nostru articulu.

Biografia: Grange Jean-Christophe

Data di nascita di u scrittore - 15 di ghjornu di u 1961. Patria - Francia. Jean-Christophe hè natu in a cità di Boulogne-sur-Mer. Francia sempre hè statu famosa per i scrittori, scrittori, musicisti, artisti, direttori, etc. Grange hè statu micca escezione. Assicurò assai prestu in quantu bisogni com'è corrispundent, riportatore internaziunale, scrittori è, in fine, un scrittore.

Dopu a graduazione, entra à a famosa università francese di a Sorbona. Eccu studia l'antropologia è a filologia. L'scritturi riceviu un diploma di maestru per u travagliu dedicatu à Gustav Flaubert. U grandi vantaghju in finisce a Sorbona era chì in quelli anni sta stategira hà apertenuta à i so studienti grandi prospetti dopu a graduazione.

Getting Started

Grange Jean-Christophe (chì a so biografia hè prisentata quì) dopu a graduazione decide di principià a piccula è vene un travagliu in una piccula redaccione d'agenzia di publicità. E à u 1989, quandu Grange era 28 anni, u scrittore hè divisu famosu com'è corresponsu internaziunale, cullabureghja cun maghjine più noti cum'è Paris Match, National Geographic è Sunday Times.

Quasi immediatamenti dopu, Grange fundau a so pròpia cumpagnia L & G e ora sò solu opere per ella, pagavanu tutte e so viaghji nantu à ellu stessu. Quelli articuli chì scrivite, esse in parechji paesi, duranti stu piriodu, furmò a basa per i futuri stampati di cummari.

Dopu, u talentu ghjurnalista di Granger hè stata premiata. U primu chì hà ricevutu in u 1991 - u premiu "Reuters", è u sicondu - in u 1992 - u pratu di a Presse World.

U principiu di una carriera cum'è novelist

In u 1994, Jean-Christophe hà realizatu un gran passu in un novu area per ellu stessu - scrivia a so prima volta intitulata "U ventu di cugini". U travagliu fù vistu è evaluatu da a critica, ma in u publicu generale, a popularità particulari ùn hè micca ricevutu. Ma u prossimu travagliu, "Purple River", publicatu in u 1998, era bè ricivutu da u publicu. Stu successu hà purtatu à u fattu chì a novela hè filmata in u 2000.

In u stessu annu in u quali riversi violevenu sò publicati, u scrittrici hà ricevutu per questa alleanza u prublema literariu annu Francesu Grand prix RTL-Lire, stabilitu in u 1992. U premiu hè stata premiata secondu i risultati di u votu di un gruppu di lecturi.

Vita Famiglia

Grange Jean-Christophe (tutti i libri di l'autore serà presentatu sottu) hè stata casatu trè volte. Da i sposi ellu hà quattru figlioli: Matilda, Louis, Keito è Eese. A prima donna di u scrittore hè a ghjurnalista Virginia Luke, era à ella chì hà dedicatu a so prima opira "Vucije di cidecce". Allora Grange avia spusatu Priscilla Tellmon, à quale hà dedicatu u libru L'imperu di u Wolf. In ogni modu, stu matrimoniu era vicinu. E già a romanzu "Kaiken" hè un rigalu per u prumu elettu unu - attrice è mudellu Lika Minamoto.

Scrittore è produtore di scrittura

Jean-Christophe hè cunnisciutu ancu in modu scritore è pruduttore. Bastamente, hà fattu esse ste roles in l'adattazione di i so libri, per esempiu, "Fiume di Crimson", "Imperu di u Wolf", "Fratellanza di a Pedra", "Mizerere". Ci sò in a lista è u travagliu nantu à a serie: "Vulemu di cidecce" è "Passageru". L'unicu film chì ùn era micca l' adattazione di a romanzu, ma in quale Grange addivintò un scritturi - "Vidok", publicata in 2001.

Ci si deve esse nutatu è u fattu chì l'scrittori hà scrittu u testu di u libru di cume "A cicadore di Zener".

"U volu di cipressi"

Hè u tempu di cunzidi in quale stile Granger hè scrittu Jean-Christophe. A lista di libri di l'scrittoghju principià cù a so prima novella, publicata in a so patria in u 1994. In altri lingui si trasfirìu longa dopu.

A trama di u libru: u carattere principale - u ghjovanu filosofu-scientist Louis Antioch - si cun una amica di i so babbi adoptivi, Bem, chì hè un ornitologu famosu di Suisse. Bem ponu suggerisce chì aiutau traccià u modu di stegnu a cigogna per scopra a raghjunata per quale parechji centu centu pani chì anu passatu à l'inguernu ùn anu tornatu à i nidi in l'Europa. Louis cunforme, ma in a vigilia di partenza descrizanu l'amicu di a famiglia hè morta. L'eroi avellu starritu è suspittosu sta cumminazzioni di circustanza, è chì Bem morse a morte, ùn hè micca sicuru. Per quessa, Louis decide di realizà à eternu l'avutu u so viaghju di penseru è di truvà cum'ellu hè sbagliatu. E in qualchi ghjorni l'eroi diventa più chjaru chì avete intervenitu in una aventura assai perillosa.

Parevi, chì rilazioni a trama di detective pò avè a migrazione di l'acelli? Ma Grange hà sappiutu trasfurmà questu sta scambiu dinò cusì cun u risultatu imprevisible.

"Fiumi biole"

Questa hè a seconda vita di l'autore, chì era publicata quattru anni da a pubblicazione di u primu. Era questu travagliu chì purtò à Granger un veru successu cù u lettore. Inoltre, questa rumanzu furmò a basa di a film "Crimson River", induve l'scrittore cumparisce cum'è scrittori. A stampa hè successu.

A trama di a romanzu: l'accusentu di detective si mette in un piattu petite in l'Alpi, chì in una materia di settimane hè stata attraversata da un horroru - una per una di a cità hà incasciata crimini di crueltà incredibile. Ogni annu è ora, a pulizzia è i lucali si scopre u corpu mutilatu di e vittimi di un maniac incrèitu. L'assassinu pari esse spargugliatu in a cità è all'estiru, i cadaveri si trovanu in u lividu di i glacieri, in a fissura di a roccia, in l'atticultori di casi. U casu hè stata fatta da u detectore Nyeman, chì decide di firmà l'horror à tutti i costi. In ogni casu, a sperimenta leva solu à novi vittimi di u delittu.

"Fratellanza di a Pedra"

Jean-Christophe pubbricau sta storia detectiva in u 2000. Eccu u terzu travagliu di u scrittore. U libru hè statu ancu filmatu.

A trama di u libru: u carattere principale - Diana Tiberge - era vittatu di a viulenza quandu era ghjovana. Questu incidente hà partitu un stampu seria in u so avvene tutale. U riposu è a felicità di l'heroina pò esse truvata solu dopu l'adopzione di u zitellu orfanu in Tailanda. U zitellu Diane chjamava Lucien. In Parighji, l'heroina cun u figliolu adoptendu si in un accidenti di corruzzione grande. Lucien hè gravatu feritu, a so vita hè sottusa à minaccia. In ogni casu, ci hè un mèdic tudiscu chì ghjunghje à piglià u zitellu fora di u coma. Ma immediatamenti dopu u metu hè statu u mortu. L'heroina hà l'idea chì l'accidentu ùn hè micca solu un accidentu, è chì u puntu di u strangeru era Lucien. Diane principia una storia ch'ella i porta à Mongolia. Hè quì chì hà da esse scrittu a verità, chì spaventu à Diana è à i lettori.

"L'Imperu di i Wolves"

U libru 2003, chì era ancu filmatu in u 2005. Jean-Christophe hà com'è scrittori.

A trama: u caratteru principale hè una donna giogoga donna di Anna Geimz. Hè bella, intelligente è ricca. Hà un bellu successu cù u male chì hà amatu è amatu Laurent, chì teni un postu altu in u Ministeriu di l'Internu. Hè un accolta benitariu à qualsiasi rinchjenzi è di partiti rifiniti. Eppuru, Anna a notte tormenteghja terribili pescare. Chì causò i so falluti in memoria, perchè ella ùn ùn cunnosce a carità di i so cunniscini è ancu a persona più vicinu à u Laurent? Forsi si stalla postu? Laurent offre à a so mòglia per sottu trattamenti psichiatrici, ma a natura di Anna si s'opponi. L'eroina principia a so invistigazione, chì deverà revelà i so terribili secreti di a so prusperità di vita.

"Linna Negra"

Jean-Christophe Granger hà scrittu una storia di detective da u 2004. Nota chì ùn hè micca u travagliu più riescita di l'autore, forsi hè causatu da un corpu brevi.

A trama di u libru: l'scena di l'azzione - Àsia Suduesca. Quì, in a capanna di Jacques Reverdy, l'anticu campionu di scuba diventa, scopre u corpse brutalment mutilatu di un ghjovanu turisticu danesu. Quandu l'sportista era già in u campu cù l'ochji di a polizia è hè sospettata da un sughjettu seriu, ma u casu era chjusu per una manca di evidenza. À l'interrogatorii, Reverdy hè silent, perchè ellu hà decisu di mette in un ospitale psiatriudu. A stu puntu, u ghjurnalistu Marc Dupair, chì hè assai interessatu in l'identità di u preti l'assassinu, intervene. Per summon Reverdy à francità, cumencia à scrivere carte da ellu di a ghjuventù.

"Scrivite in a bughjura"

Jean-Christophe Granger hè un scrittore francese chì travaglia solu in i genre di detective è thriller. U libru di u 2007 "Giurgiu à a bughjura" ùn hè diventatu una sizzioni.

Argumentu: Mathieu Durey, un capu d'investigazione criminali, spiegà apreghjunghje chì u so vechju amicu Luke, chì ancu travagliatu in a pulizzia, hà pruvatu à suicidallu. Durey cumencia à interessà a circustanza di l'incidentu è eccu chì Luke hà studiatu l'assassini strammi chì anu da aspittà in Europa. Tutti issi crimini sò uniti di i simbolici satanici, anch'elli, i criminali sò amparati da influenzà dinò u prucessu di a descomposta di un corpse. Avalia gradualmentu chì tutti i cinghui crimiali survivalu à quale è a morte clínica. Mathieu vene à un cunclusione terribili - forsi tutti questi sirunu à Satanassu, chì li purtò à a vita.

"Mizerere"

L'escriptore Jean-Christophe Granger hà publicatu stu thriller in u 2008. U libru rici annantu à l'assassiniu di u refugettu chileno Wilhelm Goetz in a cattidrali di San Giuvanni Battista. Quì u mortu servitore cum'è regente di coru di i caristi è organistu. Appena asciu Kasdan nantu à questu quì, un polizia ripugulatu è parrocchiale di u tempiu, Inveremu immediatamenti a so invistigazioni. Kasdan unisci à un polizia di u dipartimentu per a prutezzione di i minori Volokin. Ci hè chì, in u passatu, i picciotti da u coru di tempiu hà sparitu più di una volta. U primu assassinru seguita u sicondu. Un ghjocu periculosu in u ghjornu chì l'eroi avè esse dispunibule.

"Foresta di i morti" (2009)

Thriller discussioni nantu à una serie di murmutues rituali chì facenu ancu i polizia di Parisi anu stagnatu. In Parighji, un maniacu atti, micca solu brutalmentu chì l'abbandunà e so vittimi, ma ancu avè manghjatu a so carne. Ci hè parechje versioni nantu à u psico-autisticu, u sperdisu pervertitu, u satanistiu, ma per truvà a verità hè necessariu per investigà u ghjuridore Jeanne. Una donna superà Guatemala è Nicaragua per truvà in u swamps argentino. Hè quì chì u raggiuni di ciò chì succede in Paris hè un pesadore.

In più di sti travaglii, Grange Jean-Christophe (in stampa) hè l'autore di quattru novu novu: "Passatgeru" (2011), "Kaiken" (2012), "Lottano" (2015), chì era dedicatu à e figlioli Keito è Ezy " Kongia. Requiem "(2016). L'ultimu libru ùn hè micca statu traduttu in u russu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.