Arte e spettacoliLetteratura

L'imaghjini di Faust in a tragedia di Goethe

In l'imaghjini di l'eroi principaru di a tragedia di u Faust, Goethe vede micca solu u riflessu stessu, ma ancu l'omu di u so tempu, u piriudu di l'Illuminismu, u fiorente di a cultura è a filusufìa di Germania.

Goethe è Illuminismu

Johann Wolfgang Goethe certamenti hà cupiatu tutti i signi di genius. Era un poeta, un scrittore in prosa, un pensatore pupulari, un sustegnu ardenti di u romanticismu. Ghjè in questu chì una di e più maiò in Germania finisci - l'Illuminismu. L'omu di u so paese, Goethe hè statu accettatu immedtamente in i ranchi di i filusufiglii più altieri. U so moddu sensu accumincia subitu u pattu cù a Voltaire.

Biografia

Goethe nasciu in u 1749 in una famiglia ricca di patrici. Hà amparatu i fundamenivi di tutte e scienze in casa. In seguitu, u pueta accede à l'Università di Leipzig, ma chistu nun era abbastanza per ellu. Hà sia graduatu di l'Università di Strasburgu. Dopu un trattatu "U pardamentu di un Ghjuvanni Werther" hè publicatu, a fama di u mondu hè vinutu à ellu.

Goethe durante un longu tempu occupò una pusizzioni amministrativa sottu u Duca Saxe-Weimar. Allora pruvò à autore-rializà, transpondenu l'idee avanzati di u seculu à tuttu u restu è serve u publicu bè. Addivintà u primu ministru di Weimar, diventò cunziunatu di a pulitica. A so pusizioni attivu ùn permettenu micca per entra in creatività.

Períone Italiana

L'urdinatore cadiu in a diprissioni è si n'andò in a ricustruisce e so forze in Italia, u paese di u renaissance, i capulaviani di Da Vinci, Raphaël, a scorcia filosofica di a verità. Ci era questu u so stile di scrittura sviluppatu. A volta di novu à scrive u storie è a filusufìa. In u so ritornu, Goethe retiene u postu di Ministru di Cultura è u travagliu di u capu di u teatru lucale. U Duca di l' ànima ùn piace micca in u so amicu Schiller è spessu cunsulta cun ellu in l'affari impurtanti di a pulitica di u paese.

Goethe è Schiller

Unu di i punti di giunta in a vita è u travagliu di Johann Wolfgang era u cunniscenza incù Schiller. Dui autucritori di primi classi ùn sò micca solu sviluppati u classicismu di Weimar, fundatu per Goethe, ma dinò sempre spende un altru à novi capuluzzi. Sutta l'influenza di Schiller, Goethe hà scrittu parechji novelli è cuntinua per travaglià nantu à "Faust", chì Friedrich vole tantu di vede. Invece, "Faust" hè vinutu solu in u 1806, quandu Schiller ùn era micca vivu. A prima parte hè stata creata sottu u seguimentu senza paesi di Eckermann, u secretariu persunale di Goethe, chì insistia chì a tragedia hè publicata. A seconda partia hè stata postumamente a prustituzione di l'autore stessu.

A tragedia "Faust"

Sì l'esaggrezzione, pò esse affirmate chì "Faust" hè u travagliu principali di u poeta. A tragedia in dui parti hè stata scritta à trent'anni. Sicondu "Faust" si pò ancu ghjudicate quantu passau l'evoluzione di a creatività littiraria. Creazione fragmenta à certi epichi di a so vita, Goethe conclusi nta sta tragedia u significatu tutale di a vita.

Dr. Faustus

U poeta ùn hà micca inventatu a linea principali di a trama, l'hà pigliatu da i racontu. Dopu, parechji scrittori retellà a storia di Faust per u stessu pensatore, stendu una storia in a basa di i so libri. E Goethe hà aprì à a legenda quandu era solu quattru anni. Viu u tiatru di pupu cum'è un picciottu. In u so dicenu un fabuloso conte de fadas.

A ligenda hè parchì basatu nantu à e revenuti reali. Quandu sò in Ghjerem-Georg Faust, un mètudu per professione. Ingaghjò à u fattu chì hà ghjiratu da a cità à a cità è offrì i so servizii. Se a medicina tradiziunale ùn aiuta, hà pigliatu magia, astrologia è ancu alchimia. I medichi più successi è cunnisciutu in a so ghjente di dì chì Ghjustu era un chjaru semplice chì puderia piglià qualcosa persona ingenu. I studienti curati di l'università, induve ùn hà insignatu per longa, hà parlatu cun grandu calidez annantu à u duttore, cummindu un cercadoru veru. I lutteriani u chjamonu u servitore di u diavulu. L'imaghjera di u Faust li parevanu tutti in tutti i rini scuri.

U veru Faust murìu in circìtimi assai misteriosi, suttastanti, in 1540. Allora accuminciaru a custruisce e leggende è cumene cunghjettu nantu à ellu.

L'imaghjini di Faust in a tragedia di Goethe

U travagliu di Faust hè un modu longu di vita per una persona chì hè stata cun una visione speciale di u mondu, una capacità di sentu, di spirimintassi, di disappruvazioni è di spiranza. U prutagunista cunclusa un trattatu cù u divilu solu perchè ellu voli cumprenderà tutti i sicreti di u mondu. Ellu voli attruverà a verità scantazione di l'essence, per truvà a verità, cercanu constantemente di disprezzu per più di più sapè. Appena si sapendu chì ellu stessu ùn hè micca putente di truvà risposti solu à i dumanni, ùn hà micca pussutu diventerà tutti i sicreti.

Per aiutu di a cunniscenza, l'eroi hè prontu à pagà ogni prezzu. Dopu tuttu, tuttu ciò chì hè in a vita di u Faust, tuttu ciò chì u so muvimentu, hè una ricerca. Goethe dà l'eroi una scala larga di tutti l'emozioni esistenti. In u travagliu hè in l'estasi da u fattu chì ellu hà scupertu un granu di nova infurmazioni, da quì à vaghjimu di suicidiu.

A cumpagnia principali di l'eroi ùn hè micca solu per cunnosce u mondu, ma per capiscenu. L'imaghjini di Faust in a tragédie "Faust" recuerda qualcosa di un perpetuum mobile. A so vita ùn ponu micca rottu in un círculo, ùn turnà à i so urighjini. Andà finu solu per avanzaru, facennu novi scuperti, esploramine u stranicu. Per l'acquistione di cunniscenza, pagheghja a so anima. Faust hè perfetta à ciò chì ellu vole, è per questu hè pronto per causà u diavulu.

I caratteri pusitivi principali chì assorbanu l'imaghjini di Faust in a tragédie "Faust" - hè perseveranza, curiosità, benevolenza. U caratteru principale ùn hè micca solu pruvà à domicilià a nova cunniscenza, volse aiutà à l'altri cù l'aiutu di elli.

L'imaghjini di Faust in a tragedia di Goethe hà ancu qualchì qualità negativu: u disiu di acquistà a cunnisciuta immediata, cù vanità, dubbje, trascurità.

U prutagunista di stu travagliu insignate chì ùn pudete micca vedende è disprezzu qualcosa, avete bisognu di vive l'oghje, cercate ciò chì face una persona felice. Malgradu u trattatu horrendous, Faust hà campatu una vita assulutamente cuntenta, senza mai scontru finu à l'ultimu momentu.

Image di Marguerite

Margarita - una modesta chjesa, nausea in parechje materie, hè diventata a tentazione principalu per un erculu geniu di mediu. Ellu hà vultatu u mondu sanu di u scientistu, u fece dispensa chì ùn hà micca u putere à u tempu. U poeta stessu era assai piacevule à l'imaghjini di Marguerite in a tragédie "Faust", probabbilmente identificanu cù a Bibbia Eve, chì hà datu u fruttu ppruvatu à Adantu.

Sì tutti i anni di a so vita Faust basta à a so mente, dopu, si ncontranu nantu à a strada, sta cumuna à a prima vista à a zitella, ellu principia à cunfidenza in u core è sentimenti. Margarita, dopu una reunione cù Faust, principia a cambià. Ellu cura a so mamma per andà in una data. A zitella ùn hè micca cura chì pò pensà à a so prima descrizzione. Hè una prova diretta chì l'aspettu pò esse felice. Dopu avè scuntutu Mephistopheles, a zitella incuniscentimenti capite chì hè megliu per evità micca.

L'imagine di Margarita Goethe hà pigliatu da a strada di u so tempu. L'scrittricatu spessu hà vistu bellesenità è amatori, chì u destinu tira à l'estremu. Ùn si ponu micca esse da mezu à mezu à l'omi è sò cunnanna di passà a so vita a manera chì a donna di a so famiglia hà. Strive for more, questi chjosi sò cadevanu più è più.

Dopu avè truvatu a felicità à Faust, Margarita crede in un risultatu megliu. In ogni casu, una seria di tràggichi avvenimenti impediscenu di diventà amori. Faust si metta u so fratellu, ùn vole micca. Ci sò una succérie à a so surella prima di a so morte. Questa disgrazii ùn finiscinu micca, è, avè suffertu più di quarchi, avendu mischinu, Margarita vene in prigiò. À quellu tempu di dispramentu tutali, i putenzi altìssimi risparmiia.

L'imaghjini di Mephistopheles in a tragédie "Faust"

Mephistopheles hè un anghjulu cadutu chì guida una disputa eterna cù Diu per u bonu è u male. Cridìa chì l'omu hè cusì cusì impurtante chì, cede ancu una petite tentazione, pò darà facilmente a so ànima. L'ànghjulu hè cunchidu chì l'umanità ùn hè micca valenu l'affari. Faust, secondu u Mephistopheles, è sempre à u latu di u male.

In una di e linii di u travagliu Mephistopheles hè chjamatu cum'è un diavulu, chì hà avutu prima d'arraggi affissanti, cornelli è una cuda. Ùn piace micca u scholasticismu, preferite à parte da i corsi boring. Uveru u male, aiuta, senza sapè, per truvà a verità à l'eroi. L'imaghjini di Mephistopheles in Faust hè complicada da cuntradizioni.

Spessu in cunversazione è disputi cù Faust, Mephistopheles si prisenta un veru filosufu chì visti cun interesse i atti di l'omu è u prugressu. Ma quandu omu cumunicava cù l'altri populi o l'spiriti maligni, ellu seleccione altre imagine per ellu stessu. Ùn ùn passà darrere di l'interlocutore è soporta appena cuntestazioni nantu à ogni tema. Mephistopheles ellu diversi volte dice chì ùn hà micca un putenza assoluta. A decisione principalu sempre dipende nantu à a persone, è ùn puderà solu utilizà a scelta incorrecta.

Molti di penseru di Goethe sò stati investuti in l'imaghjini di Mephistopheles in a tragédie "Faust". S'exprimianu à a critica persunale di u feudalismu. À u listessu tempu, u diavulu prufiteghjanu di a realità nuvola di u standu capitalista.

Malgradu a simplicità superficialità trà u dimòniu è u prutagunista, l'imaghjini di Mephistopheles in a tragédie "Faust" hè assicuratemente contru à ellu in u principale. Faustus cerca a saviezza. E Mephistopheles crede chì ùn ci hè sapientia. Crede chì a ricerca di a verità hè una occupazione vacana, perchè ùn ùn esiste micca.

I ricerca crede chì l'imaghjini di Mephistopheles in Faust hè u subconsciousu di u mèdicu stessu, i so teme di l'ignurita. À u mumentu chì u bonu accumenza per contru di u male, u dimòniu dirighji à u prutagunista. À a fine di u travagliu Mephistopheles resta senza nunda. Faust volontartamenti ricunniscianu chì hà rializatu l'ideale, hà amparatu a verità. Dopu questu, a so ànima va à l'ànghjuli.

Hero of All Time

L'imaghjera eterna di Faust s'hè fattu u prototipu per assai ercule di a nova littiratura. Ma ùn pareva cumprità una stringa di "longhi" littirarii chì sò abituati à i prublemi di vita in u so propiu. Certamente, l'imaghjini di Faust hà l'appruvimentu di u pensatu di u penseru Hamlet o di u difesu di l'omu, Don Quijote, è ancu Don Giovane. À Faustus Faustus hè più piacevule cum'è u so desideriu di vultà à a verità in i scienzi oculisti, i sicreti di l'universu. In ogni modu, in Faust ùn ùn cunnosci micca i limiti in a so ricerca, Don Juan stà à i bè di a carne.

Ogni dui eredi hanu a so propria antipodes, chì facenu i so imagine più cumpletu è revela parcialmente u monologu internu di ognunu. Don Quijote hà Sancho Panza, Don Juan hà l'assistente Sganarelle, è Faust cummatti in battelli filusòfique cù Mephistopheles.

Effettu di u travagliu

Doppu a pubblicazione di a tragedia annantu à un amatori disprezzu di a cunniscenza, assai filòsufi, cultulisti è i circunsidenti anu trova l'imagine di Faust Goethe cusì fascinante chì anu identificatu un tipu di l'omu chì Spengler hà chiamatu "Faustian". Quessi sò i persone chì rializeghja l'infinità è a libertà è anu impegnu. Ancu in l'a scola, i zitelli sò dumandati à scrive un assicurà, l'imaghjini di Faust in quale ellu vi pò esse divulgatu tuttamente.

In a littiratura, sta tragedia avianu un impattu significativu. Inspirati da a scrittura nova, poeta è scrittura pruvinzali accuminciaru a revelà l'imaghjini di Faust in i so criazioni. I posti nantu à ellu sò in l'opari di Byron, Grabbe, Lenau, Pushkin, Heine, Mann, Turgenev, Dostoevsky è Bulgakov.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.