FurmazzioniLingue

Pruposte, Communication in u testu di

Stu artìculu è cuncintratu supra un tali cuncettu comu un menzu di prupone a cumunicazioni. pruposte Related formanu u testu. Dunque, in ordine per capisce megliu issu tema, vi ci vole prima difiniri la nuzzioni di "testu". Dapoi tandu, è chì l'cumincià.

Cosa hè un testu?

U testu di u discorsu hè u pruduttu, chi cunsisti di nu certu nùmmiru di dati generali integrata, è u sensu è almanaccatu in un particulare siquenza di esempio. Si pò esse birrerie l 'idea di basi e lu lunat affirmazioni tema. U tema principale in un grande u testu hè divisa in parechje microtia, ca di sòlitu currisponde à una comma. Limitata hè una funzione impurtante di u testu. Li siquenti sintenza hè sempre basatu nantu a una prima.

segni di u testu

Ci sò i seguenti carattiristichi di u testu:

  • a prisenza di i principali idee è primure;
  • a pussibilità, o l 'esistenza di u titulu;
  • cunnissioni simàntici ubligatorie trà i so pruposte;
  • A prisenza di u so peptide;
  • dumanda di differente lingua significa cumunicazioni trà individuale citazzioni.

Tutte ste funziunalità deve esse presente in ordine à esse capaci di dì chì u testu nanzu à noi.

Parechji mezi di cumunicazione in u testu di

Different i mezi di cumunicazioni sò i pruposte à u testu si juncìu la relatedness grammaticali è simàntici. Iddi sò divisi in funetica, morphology e vucabbulariu. noi Chì più tecnica su ognunu d 'iddi.

i mezi di vucabbulariu di pruposte cumunicazzioni

  1. Parolle appartenini à unu di i gruppu vucali. Per esempiu: "L'inguernu hè longa è serii frosts in ste qualche volte ghjunghje sin'à 50 gradi Sin'à u Snowstorms neve, di ghjugnu succede, ancu in aprile ...."
  2. repetitions vucabbulariu (vale à dì, frase repetitive e parolle), tra cui l 'usu di sola-ràdica. Stu répétition di e parolle, o sprissioni. In un discursu sta tecnica veni usatu comu nu menzu luminosu è pupulare di sprissioni. Si hè usatu à ghjunghje cuerenza è pricisioni di u testu, si permette di voi à salvà u web lunghizza di l 'unità di l' oggettu. U differente austriaca e stili di repetitions vucabbulariu in versi sunnu usati. So, di ufficiali e los e testi scentificu hè u principale i mezi à creà u cunnessione. A discrizzione dinù spissu usa répétition. Isempia incrudunu a seguenti: "Dopu à leghje u libru, avianu una longa discussione in chì libru girava fora per esse ciò ch'elli sò stati aspittannu ca per ùn hè micca in vanu eranu i so sforzi ..."
  3. sustituzzioni sinònimu è sinònimu (cumpresi cuntestuale, sciffru pausi e sinònimu è appillazioni genaru-razze). Di solitu ste cumunicazzioni pristazioni sò usati quandu necessaire Levante, discursu vivaci: in u stile di litteratura artisticu o journalist. Esempiu: ". Travagliu di Pushkin hè particularmenti mpurtanti di l 'avvena di a lingua littiraria Russian di u gran pueta in i so opari arrinisciutu a valdi prilèvi straneri, altu staroslavyanizmy, oltri ca comu elementi di discursu conversational vivu." Si pò cumunicà micca solu pruposte siparati, ma ancu à agisce cum'è una via di cumunicazione in una sintenza cumplessu in ordine per francà repetitions.
  4. Sinonimi (cumpresi cuntestuale). Esempiu: ". Altro sustèniri l 'assents nimici."
  5. Frasi e parolle di certe rilazzioni romanu, oltri ricapitulerà, comu, tantu chi l'per quessa, in cunchiusioni, a sums, su, si seguita da issu e l 'àutri. Esempiu: "A assai di u sali cuntenute in seawater hè per quessa ch'ella ùn pò esse à prò di coce in parechji piatti.".

i mezi murfulòggicu di cumunicazzioni

  1. Particeddi alliati e parolle è n'u sindacalisimu à u principiu di esempio. Un esempiu chì usa stu mezi di cumunicazioni trà i frasi ". Arcusgi Shumit fora di li finestri e in la nostra casa, ma cosy e callu."
  2. Cù l 'accogliu, parsunali (in terza pirsuna) è altre pronomi cum'è un sustituiri la frasa e parolle: ". Omu ùn hè trasmessi da lingua lascita ch'ellu vede solu in u prucessu di Language Arts".
  3. L'usu di n'avverbiu di tempu è locu, chì pò esse apprupriati ind'a lu significatu di a parechje pruposte. Iddi agisce à u listessu tempu comu indipendente. Un esempiu di induve cù i mezi listessu di e parolle di cumunicazioni in una sintenza: "On a dritta pussutu vede u lavu glittered so acque Small arburi, verde, Lamentu di quì vi aspittava di qualchi a pace è tranquillu ...."
  4. Unità forma tempu differente usatu in u verbu testu-predicate. Un esempiu chì usa stu mezi di cumunicazioni trà i frasi: "Ta biu de notte, ghjunse era assai scura pigliatu stiddi u focu in u celu ..."
  5. L'usu di avverbi e aggittivi, sfarenti scaleddi di paragunà. Esempiu: "U locu hè megliu è ch'ella era impussibile per cullà cù una maraviglia." O "Avemu acchiana la cullina sopra, hè ùn anu nunda à u vicinatu.".

cumunicazzioni sintassa

  1. parallilismu sintassi, chì capiri la prisenza di u listessu ordine parolla è iscrizzione murfulòggicu prupone certi membri si tense vicina. Esempiu: ". Childhood - un tempu sgambitteghja di maturità - hè tempu di seriu." Altru esempiu: "Hè statu l 'urtimu iornu cullezzione nanzu vinniru di Natale i Rose mese chjara a notte, inverno majestueuxse in u celu, à làcrimi longu di u mondu, è bona genti ..." Nutate bè chì tutti i trè di ste pruposte sò fundate nantu à un "+ verbu sughjettu". U testu à traversu un tali accuglienza cum'è parallilismu sintassi, ghjè precisamente, "magro" in termini di a struttura. U listessu situazioni di lu rispittivu i membri, in più, e strutture quellu nantu à u corsu, è ci aiuta à stabiliscia ligami trà finòmini individuale. parallilismu sintassi trova in u testu à spessu, ma ùn deve esse specificamente "cullà": hè "vistu" da u listessu formi tradizziunali. parallilismu sintassi hè usatu comu significa la cumunicazioni in una sintenza cumplicatu trà u so parti.
  2. Parcelling (vale à dì classa) di i diversi strutturi, la rimuzzioni di ogni parti di la pruposta, è u so generu (dopu à l 'èbbica) comu na spartuta, certu puru ncumpreta. "To 'amuri a so casa di campagna - si significa à campà una vita cù i so soffre quandu si tratta rejoiced pisanti quandu patria vacanze ..."
  3. Cù u testu di esempio puru ncumpreta. Esempiu: "Nun sai zoccu avemu impauriti art, mùsica, litteratura?".
  4. L'usu di esempio sapete e parolle, e quistione Linguistics, Appellu. Esempiu: ". Hè necessariu, prima, à truvà fora chì hè più impurtante dritta avà secunnu, hè necessaria à agisce subitu."
  5. Cù un ordine parolla riversu, o diretta. "I Mulateri Di L'ghjuntu in la matina. I Mulateri Di L'vinutu à vede mi."
  6. In u testu, in più di sti, si pò dinù esse usatu qualche volta associative o simàntici.

Sti pristazioni cumunicazzioni ùn sò tantu à lià. U so usu dipende di u furmulariu, narrativa, in particulare, stile, l'autore, u cuntenutu. Cumminazzioni forse micca solu u cuntattu, ma dinù un luntanu (e ponu lià pruposte, luntani da ogni altru). Si deve esse distintu da i mezi di cumunicazioni è i mezi di sti parti di una sintenza cumplessi. Si pò cambià, ma pò cunfidirazzioni cu chiddi usati in sèmplice. In particulare, esempio cumplessu i mezi di cumunicazioni sò spissu usati, comu congiunzioni. Iddi sunnu usati di cumminari esempio sèmplice, puru siddu menu friquenti.

I metudi di pruposte cumunicazione in u testu di

Avemu da cuntinuà a palesani tema ntirissanti. It S'avissi a nutari ca li metudi è i mezi di prupone cumunicazzioni - differente cuncetti. Avemu cunsideratu parechji mezi. Andemu avà Accantu à i metudi (spicificatu veni cunziddiratu comu punti). Iddi hannu dui: l 'lea tempu è a catena. Guardà a più tecnica ognunu di u metudu.

lea catena

Canali (vale à dì, Nic) rifletti lu sviluppu di l 'evenimenti, azzione, pinsamenti sequentially. I testi da sta pruposta sprimi currisponde cù frase è e parolle di prima: ùn parenu à rispittà a iddi. In tutti li pricidenti "novu" diventa una "detti" di l 'pruposta, doppu lu.

By i mezi di stu tipu di cumunicazioni sò di solitu sinònimu substitutions, replays, congiunzioni, pronomi, associ simàntici e apprupriati. Si hè usata in u lingua russa in tutti i stili. Hè l ', l' modu più massiccia più cumuna di cunnette vi à u testu di a pruposta.

Esempiu: "Finalmenti turnavamu à u mare Era una manna assai calmu è granni, però, sta hè deceptive ..."

cunnessione à tempu

cunnissioni tempu hè prisente quandu i pruposte sò contrasted o di cunfrontu cu iddi, e nun lià. Hè basata nantu à strutturi simuli, o gualis a struttura, i.e. tempu, chi sò usati giniralmenti listessi in apparenza e tempu Verbi predicates.

A prima sintenza in tanti testi, induve ci hè cascata tempu, si tratta di tutti i «dati" chì seguitanu. Iddi sviluppà e concretize l 'idea, chì hè spressu in it ( "prisenti" à u listessu tempu à tutte e pruposte, hè u listessu, di sicuru, fora di u prima).

A lu menu mezi usatu di cunnessione à tempu: parolla entrée, parallilismu sintassi, n'avverbiu di tempu e locu (u principiu, ci, manca, diritta, etc.) (cognomi Prima, vogliu et al.). Si veni usatu più friquenti in u narrativa è descrizzione.

Esempiu: "Occhi sò a pianeta salutari Li sò micca solu laburatoria sprupurziunata chì pruducia ossigenu comu si avissi Steuern malvulente e pruvulazzu li accussì ghjudicatu diri ..." I pulmoni di u nostru paese ".

cunchiusioni

Cusì, in issu articulu noi taliarisi li vari modi, è i mezi di prupone a cumunicazioni, chì sò usate in u testu in ordini di fari, su un 'unità. Di sicuru, avemu élève u fenomenu ùn cummogghia tutti i variità. In agghiunta, lu spissu succedi ca li testi usata in u stessu fondi tempu appartiniri a soluzioni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.