FurmazzioniStoria

U Cunsigliu di Trent è i risultati i più impurtanti di u so travagliu

XIX Cunsigliu Ecumenical di Trent 1545-1563 anni, addivintau una di li cchiù mpurtanti Milestones di Index. Most accettatu u dogmas di medità un millenniu dopu, arrestanu valevule. High Assemblea di i capi spirituali di la Chiesa Cattòlica accolta à l 'altezza di u Riforma, quandu abusu disgruntled è una vita di Chiesi lussu eurupei sittintriunali ricusò di ricunnosce l' auturità di u papa. U Cunsigliu di Trent è i risultati i più impurtanti di u so travagliu eranu dicisivu "offensiva" à l 'reformers, dilimitatu à tuttu Man-Riforma di u XVI u seculu.

Fondo spirituali di u cunflittu

Cresia Cattòlica a la fini di lu XV sèculu, supratuttu in i so mani, assai di tarra è accumulate granni ricchizza. In Europa, i murfulugia hè tithe - a dècima di a tutalità di prufitti di u mediu culturi, o lìquidu. Church vissutu lavishly, in un tempu quandu una parte impurtante di u fidu hè mischinu. Stu fattu undermined i fundamenti di u fede, u putere di a ghjesgia. In più, u papa sò largamente messa in opera u cummerciu in indulgences - ". Di u rimissione di i piccati" diploma spiciali Per una certa quantità di indulgences umanu, nunustanti lu seriousness di u occasione saranu ubligati à pacà da tutti i piccati. Vergogna a vendita scandalizatu i cridenti. Riforma The Center Germany, chì era tandu fragmented è ochji cum'è un "bradu cutra". Contru à sta fondo, disgrazia, è hè statu decisu a convene u Cunciliu di Trentu.

dannu impurtante à u cridibilità di la Chiesa Cattòlica , quand'ellu Umanesimu. U so capu hè Erazm Rotterdamsky. In u Buonarotti, "Praise di scimìzia" umanista assai cundannati shortcomings è ignuranza di u cleru. Un altru figura di Umanesimu tedesco hè Ulrich von Hutten, ca tinia la papali Rome avversi di riunificazzioni tedesco. I deve aghjunghje chì causatu Curriculari à mezu à befallen è chì lingua liturgique hè latinu, ca parisians stupiti ùn capisce.

ripintenza

A Riforma hè divintatu una sfida glubale à i fundamentali di u Cresia Cattòlica. Per u più parte hè direttu contr'à u Riforma era dicisioni u Cunciliu di Trentu. U scopu iniziale era à chjappà una riunioni signu di lu Cunzigghiu di a presidenza di u papa è i capi di a Riforma. Tuttavia, dialogu èsitu piuttostu scholastic hà fiascatu.

31 di uttùviru, 1517 Martin Lyuter attaccata a la porta di Wittenberg Church u so "95 spiritualità" forti la cunnanna lu cummerciu in indulgences. In un cortu tempu, dicini di migghiara di pirsuni addivintò sustinitura di idee l'Luther. In 1520, u Papa, scunnisciuti una bolla di scumunica da a ghjesgia di u monacu. Luther publicamente a so cura, chi significava lu ruttura finali incù Roma. Martin Luther ùn oggettu di la cresia, ci vulia à fà fàcili. reformers Postulate sò chjaru à tutti:

  • Parrini putissi maritari, arme panni strasurdinariu, hannu pi crapicciu la liggi cumuna à tutti.
  • A ghjesgia Lutheran ricusatu a suciale e sculture di u Cristu è l 'Vergine.
  • A Bibbia - lu solu surgente di a fede di cristiani.

a nascita di Protestantism

Mpiraturi Carlu V dicidiu di intervenenu in u casu. In 1521, Luther ghjuntu à u Reichstag in Worms. Ci fù dumandatu à disprezza a so visioni, ma Luther ricusatu. Scandalizatu, lu mpiraturi lassò la riunioni. Nantu u modu in u Luther attaccatu, ma u Saxon elettore di Fidiricu lu Wise ellu hà salvatu ammucciatu in u so casteddu. Mancanza di Martina Lyutera Riforma ùn firmavanu.

In u 1529 lu mpiraturi Carlu V di sapete nicissarii à rispittà solu riligioni cattolica nant'à u territoriu di l 'Imperu Rumanu Sacru Rumanu (in fatti - Germania). Ma u 5 principati, incù u sustegnu di 14 cità ingagionu. Da ddu mumentu la sustinitura di la Riforma, cattolici accuminciò a èssiri chiamatu prutistanti.

L'attaccu di u Riforma

Duranti u so longa storia dâ Cresia Cattòlica ùn hà cunnisciutu com'è cunzigghiu prufonda, chì cuminciò a Riforma di u so. Cù u sustegnu di i paisi cattolici in papali magistrati Rome messe à luttà attivamenti "l 'erisia Prutistanti." U sistemu di misure andà à firmannusi e elimination d 'idei è i muvimenti Riforma, chiamatu lu Man-Riforma. U griddu di 'sti fatti hè u Cunciliu di Trentu in 1545.

Lanciau un attaccu nant'à lu Riforma statu marcatu da un ripigliu di u Inquisition medievale, in lu scoppiu chì ammazzatu cintinara di "eretichi Prutistanti." Inquisitori pigghiaru lu cuntrollu di pubblicazione. Senza i so pirmissu, ch'ella era impussibile à editallu una sola opara, è literature "tintu", danu un statutu "gradimentu di libri interdetti" chì sò à esse brusgiatu.

A riforma Cattòlica

A Riforma addividìrisi lu munnu Cattòlica a medità, ma in lu mezzu di l'eurupei XVI sèculu avìa la spiranza chi la situazioni pò sempre esse curretta. Hè nicissaria solu chì in a ricerca di riparazioni, ntrammi li lati sò pigliatu un passu versu l 'autra. So noi pinsava micca solu i cridenti strasurdinariu, ma dinò parti di u Spurs è Bishops. Da mezu à elli, voci di più brama di quelli chì chjama di u Spìritu Vede à u cummandu di riforma, chiesa.

Papi, pinsò un longu tempu davanti à saccone a cunversione. Nfini, in 1545, lu papa Paulu III convened u Cunsigliu Ecumenical. Ballu di u Cunciliu di Trentu si rifirisci a la cità di Trento (Italy). Hè accadutu intermittently nzinu a lu 1563, pruposta di 18 anni.

A vittoria di u reformers di la Chiesa Cattòlica

Da l 'iniziu, i participanti à u tribunale, addividìrisi nta dui gruppi - sustinitura di la riforma Cattòlica e so nnimici. In i musi dibattiti noms de vinciu. Sutta lu so prissioni, avemu stati pigliatu decisioni chiavi u Cunciliu di Trentu, à ciclu i pusizioni di a fede cattolica per parechji seculi.

U papatu appi a cancillari la vìnnita di indulgences, ma à assicurà u futuru di la Chiesa Cattòlica di creà una reta di siminari. Ci vole priparà i muri di parrini Cattòlica di un novu tipu chi a so educazione ùn hè micca nfiriuri a la raddicali Prutistanti.

Trent: u so significatu è cunseguenze

A catedrale addivintò na risposta Cattòlica a Protestantism. Hè statu convened da Pappa Paulu III in 1542, ma a causa di la guerra, franco-allemand, la prima riunioni hè accadutu solu in lu 1945. Cattedrale statu purtatu da trè Papi. A nu tutali di 25 reunione, ma solu in 13 dischettu piglià e decisioni pesciu chì micca u fede, e dugane, o reguli councillor.

Trent hè à mezu à u più impurtante in a storia di la Chiesa Cattòlica. Aduttatu à i scontri di dogmas liate à u ghjocu di e quistione fundamentale. Per esempiu, a fonte di a fede, appruvata lu canuni di li libbra Sacra Scrittura sò statu identificatu. À u Cunsigliu discutitu certa dogmas chì prutistanti rifiutata. Su li basi di l 'discosse fù rivista strana versu bande.

A Quistione di a letteratura di u battesimu, è Cunfirmà, Evrahistii e pinitenze, la Serra di u sacrifiziu di St. Liturgy, u matrimoniu. Sta seria dogmatic tirminau suluzione di lu Pulgatoriu, l 'fetta di i santi, è cetara è cetara.

Papa Piu IX appruvata lu dicreti conciliar di 1564. Dopu à a so morte, Pope St. Piu V scunnisciuti cunfirmatu catéchisme Cunsigliu aghjurnata è aghjurnata missal brewiarz.

Cunsigliu di Trent: i grandi dicisioni

  • U inviolability di u girarchia Chiesa, lu Mass e cunfissioni.
  • Preservazione di e sette letteratura, timite lu santu suciale.
  • Cunferma di u rolu di midiazzioni dâ cresia è l 'auturitati suprema di u Papa, ind'a lu.

Trent messa li basi di mette e rinfurzà i disciplina Cresia Cattòlica. Ammustrau ca lu ruttura cù Protestantism addivintò finali.

A duttrina di u Cunciliu di Trentu u stella

U Cunsigliu di Trent (1545-1563) infurmazione la pèrdita di la stella durante tutta a epica di u so matematiche. Iddi sò sò statu aduttatu trè dicreti impurtanti

  • "Unu decretu nant'à u Spìritu stella" (1551).
  • "Unu decretu nant'à a cummunione di dui tipi e cummunione pocu i zitelli» (16.VII.1562).
  • "Unu decretu nant'à i più Sacrifice Santa Maria di u Mass" (17 H.1562).

Trent pruteghji, sopra tuttu, a vera cagione di u Cristu in la stella e la manera pensemu sutta la prisenza di imagine di u vinu è di pane à u dedica - «transubstantiatio». Di sicuru, stu hè un modu cumunu di elucidation, perchè intornu à una spiegazione info di puntualmenti, cumu si succèri «transubstantiatio», liti era à mezu à curia.

Ritinutu lu statu pensa chì u Cristu hè prisente in u stella, dopu à l 'liturgy, siddu ancora cunsacrata corpu, è u sangue. U Cunsigliu di Trent cunfirmatu issu. Ci hè stata dinù cunfirmatu da un 'identità sustanziali trà i vittima di u Service Santu è u sacrifiziu di Cristu, su la croce.

Dopu à u Cunciliu di Trentu curia dinò cuncintrati in una visione stretta di a stella in la prisenza di Cristu, è u natura, sacrifizii di i Mass. Sta dimarchja prutistanti tenutu in a dritta. Soprattuttu assai li circa u sacrifiziu di Mass, e anchi si iddu nun nigatu chi issu hè u solu u sacrifiziu di Cristu, culturale sacrifiziu Service iddu stissu a stessa putissi dari la mprissioni ca stu sacrifiziu hè ripudiata da chì - storicu. In più, eccessivu sarsa u prete durante u serviziu di a stella hè una "sicondu u Cristu", hè assai ridutta u rollu di u populu fiducia in lu liturgy.

cunchiusioni

Appruvata da u Cunciliu di Trentu tenets largamente finz'a puntu. La Cresia Cattòlica campa sicondu à i leghji aduttatu 500 anni fa. Chì hè per quessa u Cunciliu di Trentu, tanti cunzidiratu lu cchiù mpurtanti picchì lu gruppu di una sola, chiesa di la cresia cattolica è Prutistanti.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.