FurmazzioniScienza

Vera Hoking: The Earth pò scambià in u listessu pianeta, serra, comu Venus

The Earth pò scambià in pianeta, serra, comu Venus, incù oceani vugghiuta, arcusgi àcitu, se populu ùn pò curb u cambià clima t'ani. Stu statu dettu in una recenti Salentu cun fisicu Su Hoking. "Ci sò vicinu à un puntu buccal induve riscalda glubale p'addivintari t'ani. azzione di Trump pò spinghja u Earth in un scogliu, è si sarà u stissu comu Venus, induve l 'temperatura media hè di 250 gradi Celsius è u cielo,' nveci di 'arcusgi gocce àcitu stench ", - dissi Vera Hoking, facennu di riferenza à i dicisioni di Donald Trump u uparazioni US di l 'accordu clima Paris.

A reazzione à e parolle di Hawking

Tuttavia, a maiò parti di i scentifichi dettu chì una tale situazione hè exaggeration prubbàbbili e drammatica. Cunfrontu cù Venus, la Terra, hè troppu luntanu da u sole, è per via di u so cumpusizioni chimichi, si vi mai esse u listessu atmosfera n'àuta dinzitati cumpostu di dioxyde di carbone, tantu chi la température à a Terra hà da mai ghjunghje sin'à 250 gradi Celsius. Ma, mentri sperti accordu chì u prublemu di a tendenza generale di cambià u clima catastrophic hè micca pussutu esse di più urgente. "In issu casu, Hawking hè stata ritorica," - dissi Maykl Mann, un climatologist American a Pennsylvania State University. - Earth hè più luntanu da u sole, di Vèniri, cusì ùn sarà capaci ind'è u listessu effettu serra in lu listessu artighjanali, chì hè suvitatu u so Venus, chì hè in u mondu ùn vi bollire u oceani in u sensu littérale. Tuttavia, un prublemu più generali chì mintuvati Hawking, chì hè chì u nostru pianeta hè divintatu uninhabitable di la vita umana, se umanità ùn vinaranu cambià clima periculosu hè urgente. "

pianeta hothouse

Venus - Quissa hè a siconda pianeta di u sole, è ghjè u pianeta spertu in u sistema solare. Puru hè chjamatu dopu à l 'dea, Rumanu d' amuri e lussuria, tu nun vò à piglià un viaghju pranzi cù u vostru cumpagnu nant'à sta pianeta in u vicinu avvene. Nunustanti lu fattu ca la grannizza di Venere hè quasi u listessu taglia cum'è a Terra, è ci si trova un seriu simile, altrimenti hè assai differente di a Terra chinu d 'acqua. Venus - hè dinù u pianeta Tube in u sistemu sulari, e temperature ci pò ghjunghje sin'à 466 gradi Celsius. U mutivu di tali temperatura hè atmosfera n'àuta dinzitati e matinu di dioxyde di carbone, chì sò truvata à u nulu di àcitu stench. Pràtica, l 'atmosfera absorbs assai più caldu chè atmosfera a l'a Terra. In più, Venus hè assai vicina à u sole, a causa di cui si absorbs più raghji di a Terra. Numarosi li vurcani attivi sò ghjustu un altru rinfurzà di prima scelta, strada Ada, chì hà passenger. A tiurìa dâ basi di quessa Venus evulùtisi in Hell embodiment si trova in u fattu chì u pianeta hè in una routes materie ciclu mai. Planet absorbs più radiazzioni ca radiated, a causa di cui di più è più vapour acqua nfruènza murata in l 'atmosfera, chi in turnu risurtatu in u absorption di una ancu più grande quantità di u caldu è riscalda custanti, ca veni canusciutu comu un effettu serra. "Simply mette, Venus ricevutu un" chjoccu u caldu ": u pianeta hè sempri quariàtu, ma ùn pudia arrizzà", - dissi Tyler Robinson, astrobiologist à l 'Università di Washington.

Una situazione prubbàbbili di lu Earth

Ancu s'è più chic di accurdata la pirmanenza di u clima di a Terra, u pianeta tandu parechji cambiamenti lambiccu in a so storia, a lunghezza hè 4,5 miliardi anni. Duranti altu oxygenation, avvinuta circa 2.5 miliardi d 'anni fà, cyanobacteria photosynthetic pruvucatu lambiccu aumintari la quantità di ossigenu in l' atmusfera. In ghjiru à 650 milioni di anni fa u pianeta firmò vasciu, divintà unu tempurale neve. È in u tempu di dinosaurs su temperatura a Terra hè un mediu di 10 gradi Celsius supiriuri avà, perchè l 'atmosfera era ancora riccu in dioxyde di carbone. A grande emissions di carbone hè causatu tanti extinctions in u passatu, per esempiu, u mora à la fini di l 'èbbica Permian, circa 252 miliuna di anni fa, quannu marina vita circa lu 95 pi centu mortu per via di ssidazzioni di l'oceani.

Terra ùn soffre u destinu di Vèniri

U Populu ùn hè micca quessa immutivata à guardà a situazione di una grandi disastru climatichi. Tuttavia, più sperti cridite sempre chi una tale situazione hè assai prubbàbbili. In tiuria, u listessu prucessu, chì fù lanciata in u Venus, pudia succede à u mondu, ma ùn hè da nutà chì stu prucessu di assume cintinara di miliuna di anni. So, secondu a più sperti. Dinù, u prubbabbilità chi Andà di a Terra hà da bollire in u stessu modu cum'è l 'Andà à Venus hè assai bassu.

Chì pruteghji a Terra?

U fattu chì a Terra, hè prutetta da a radiazzioni di sulari hè una atmusfera chì hè assai differente di a tranquillità di Dioni. "L'atmosfera di Venere hè circa un centu volte finesse è denser cà atmosfera a l'a Terra, è cusì si hè custituitu tandu quasi sanu di dioxyde di carbone," - dissi Robinson. Per comparison, l 'atmosfera dâ Terra custituita suprattuttu di azotu traces e ossigenu è solu 0,04 centu duvia di dioxyde di carbone.

Paese digià ci campa lu cchiù tinta

Senza l 'n'àuta dinzitati atmusfera di dioxyde di carbone è na dosi cunnizzioni di raghji la prubbabbilità chi ne sarà di u listessu situazione in u mondu sanu, è chi Venus hè assai nica. Ùn ci hè micca linchi raziunale di tali Steuern serra à mezu à i custatti chì sò cunnisciuti a ghjente oghje. In più, in u passatu, in u Terra era cundizioni climatichi bracera, per esempiu, durante u èbbica Eocene (trà 56 è 34 milioni di anni fa). A ddu tempu, u cuntenutu dioxyde di carbone in l 'atmosfera era trè volte supiriuri issu. Ancu s'è vo pinsà l 'avvene di tutti i Cars, piani è Visani, ùn radio clima ùn sarà capaci di mustrà un livellu simile di dioxyde di carbone in l' atmusfera.

u locu u male di a scrittura

Uncontrolled effettu serra oghje ùn ripresentanu una vera minaccia di u pianeta. Ma, di sicuru, ci hè sempre a minaccia di sabbutaggiu dilibbirata. Dr. Pablo pò inventà una suluzione ingegneria, simili à quelli chì pruposta di Campu Tondu à terraform Mars, ma la scala di tali azzione deve esse grossa. Tu vi tuccherà fluorocarbons, tantu Dr. Pablo vi hannu a stabbiliri na riliggiuni mondu, didicatu à l 'usu sacri di Parrucchieri è tester. Ma quì vene u prublemu: in u passatu, in certi prudutti apparatus cunsumadore fluorocarbons usatu, però, sta materia hè statu canciatu di usu in lu tardu sittanta.

Tinimuci clima hè pussibili

Perciò, u mondu ùn hà bisognu di divintari lu secunnu Venus, tantu chi addiventa inabili di a vita umana. Accordu Paris purports a tèniri riscalda à menu chè dui gradi Celsius, sopra temperatura pre-industriale. Ma ancu stu livellu vulìa per un longu pirìudu di tempu pò purtari a cambiamenti t'ani chì sò digià iniziatu. Sti cambiamenti climatichi pò causari danni catastrophic à ecosistema terrestrial, oltri 'agricultura.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.