FurmazzioniScienza

Calculation lorda: definizione è calculu

calculation lorda - la diffarenza trasmissi par trà u vene da a vendita di bè e spesi variàbbili. Calchì volta aduprà u termine "margini prufittu". Stu stimata ùn permette à chiamau la cundizione finanziariu di a cumpagnia, ma hè nicissariu in u calculu di parechji indicatori.

Cusì, u prezzu di rèdditu marginali di u numeru di i vene ricevutu da a vendita di bè, definisce u prezzu di i margini lorda. Per spesi variàbbili cumprendi i spesi di materia è materia di i pruduzzioni di lu menu, u costu di sales, solda di i travagliadori di pruduzzioni, etc.

Spesi (variàbbili) sò direttamenti prupurziunali à u vulume di a pruduzzione. A cumpagnia hè interessatu à u costu à unità di pruduzzione era bassu, comu si pirmetti a voi pè ottene di più prufitti. Quandu voi canciari u vulume di a libbirtati di merchenzie, rispittivamenti, cresce (carenza di) u foru, ma pi 'unità d' oïl iddi hannu un valuri unchanging permanente.

Revenues da a vendita hè create da piglià in contu tutte e revenues chì sò assuciati incù i calculi spressu in bonu o di soldi di e merchenzie, servizii, travaglia, o dirittu a pruprietà.

calculation lorda ìnnica lu cuntributu fatta à u prufittu cumpagnia è animali di spesi fissu. U valore di u margini lorda hè dicisa da dui mètudi.

In u primu casu di tax ricevutu di e merchenzie vindutu hè subtracted ogni spesi diretta , o spesi è overheads (pruduzzione general) spesi chì sò variàbbili è dipennunu u vulume di a pruduzzione variàbbili. A seconda manera i margini lorda hè calculata agghiuncennu lu mediu e spisi di la cumpagnia permanente.

Ci hè dinù un tali cosa comu nu margini lorda mediu. In stu casu, a sfarenza hè pigliatu trà prezzi e costu mediu (variàbbili). Sta catigurìa cunteni mostra ciò unità cuntribuzione di prodottu in un prufittu, è cumu si copre u foru cunfirmati.

Sutta l 'margini lorda mudellu à capisce i valori di u sparte di margini rivinutu in u tax, o per sè Olivi - sparte mediu di u costu di u pruduttu. Sti furmi permette ci di scioglie i sfarenti prublemi di pruduzzioni. Per esempiu, cù i cuefficenti discritta pò definisce u intiressi di vari libbra di pruduzzione. À capisce megliu u sensu ecunomicu di u pressure "margini lorda", vi pudia cunsidarà i seguenti prublemu.

A Canzona di dì una sucetà manifatturiero produci e vinni i prudutti di a pruduzzioni è u marketing di cui hà un mediu spesi variàbile in u numeru di $ 100 € per unità. U listessu prodottu hè vindutu à un prezzu di 150 rubles par unità. spesi fissu di fin'à 150 mila. Rubles minzili. Vi tuccherà à u calculate how much prufittu hà da esse ferma in u mese, quandu a vendita sarà 4.000 unità, 5000 unità. 6.000 unità.

In la prima tappa di a suluzione, ci vole à definisce ciò chì valori vi lu margini lorda è prufittu per ogni casu, cum'è i spesi fissu ùn hè sicondu u vulume di a pruduzzione. Prufitti di un impresa pò esse truvatu in ogni pruduzzioni di vulume. Per stu hè necessaria à multiplica i valori mediu di u margini lorda di pruduzzioni, u risultatu hè un valori tutali di tax margini.

In seguita, a quantità tutale pigghiassi spesi fissu. U risultatu hè chì i prufitti di a impresa sarà 50, 100 è i 150 mila., Rispittivamenti, per ogni casu.

Di l 'esempiu di sta frasa pò esse vistu chì l' accrescimentu di prufitti pò esse truvatu da un accrescimentu in margini lorda. Per fà stu, accurtà i prezzi in vendita è à cresce u vulume di sales, o muti spesi fissu è cresce sales, o in Data di i spesi cambià (fissu è variàbbili) e pruduzzioni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.