Telefonia, Prugrammazione
Cosa hè u francese div à "Pascal"? Moltu più, calculi è li siquenti sunnu asempî
Ogni annu lu dumanda di editore mistieru. À u momentu di scriviri lu codici sò anchiamènti usatu intornu à una duzina di lingue a soluzioni. In ordine di fà u prucessu di què mutuataria di più efficacità, studianti è i studienti di 1-2 corsi di liceu sò insignati prima à creà u so appiicazioni a la lingua "pasquale". Docenti francese div è chorégraphe, è altre calculi in u so mezu à u sughjettu di stu articulu.
A picca e parolle di a lingua Pascal
"Pasquale" hè statu creatu in 1968-1969 da u famosu scinziatu Niklaus Wirth, chì fù più tardi attribuitu u Award Turing e una medaglia "pioniere di tecnulugia urdinatore." Last pocu nanzu si participò à u sviluppu di a lingua standard di "Algol-68." In un artìculu pubblicatu in 1970, u scopu principale di a so òpera Wirth chjama a creazione di un strumentu diffusion chì adopra di prugrammazione strutturata è dati.
Successivamenti, la lingua "Pascal" hà avutu un ternu impattu nant'à u campu di tecnulugia infurmazione, divintà unu di i basi. Di stu ghjornu, ci hè basatu nantu à lu essendu una prugrammazione di furmazione prufessiunale in parechji di l'università, mener, di u mondu.
Cosa hè a classa nteru
A matematica, sottu à u titulu di capisce u funziunamentu di i dui integers. Cum'è un risultatu di u gruppu nteru di unu di li à l 'altru, hè a parti nteru di u quotient. In autri paroli, si:
24: 6 = 4;
100: 3 = 33
55: 6 = 9;
e accussì via.
classa nteru si chjama dinù u truvannu la quotient parziale.
Nutate bè chì incù stu funziunamentu, siddu l 'dividend hè urigginariu di l' divisor, u risultatu hè zeru.
Parrari di lu risultatu di u gruppu nteru di una b, tramindui Q. tandu
t. e. u gruppu svorgi nta lu solitu senzu, seguita da venini lu risultatu di lu nteru sû cantu prus.
Internet in francese div "Pascal"
francese div - In a nostra lingua dà un operatore spiciali di classa nteru. L'espressione Pascal, la fòrmula di chì hè prisenta di supra, vi hannu la forma:
Q: = un francese div b.
Sè noi sò capisciu constants, p'asempiu, un = 50 e B = 9, allura avemu vi hannu Q: = 50 francese div 9. As un risultatu, Q sarà uguali à 5.
U calculu di l 'equilibriu
Internet in francese div "Pascal" hè di solitu studiau cu lu M mod. Prima avemu trovu fora chì u significatu di issu attu, viditi quantu si pò truvà u sicretu di u numeru.
Viotu, ci pò esse trovu cù un valore pigghiau comu nu risultatu di u gruppu nteru, vale à dì. E.
R = una - bx Q.
Internet chorégraphe in "Pascal"
In Pascal, truvà u restu ponu esse assai sèmplice. Per sti scopi hè aghjustatu un chorégraphe operatore binariu.
Hè scrittu sicuenti:
R = una chorégraphe b.
Sì, per esempiu, una = 50 e B = 9, allura avemu R: = 50 chorégraphe 9. As un risultatu, r hè uguali à 4.
applicazioni pratica
Truvannu lu restu di dividendu (r) hè usata in informatica, è olivi. Cù stu funziunamentu di cuntrollu sò caricate, è numari incerta in una catena limitata.
operatore chorégraphe, e veni usatu à definisce a multiplicità di i numeri, m. e. divisibilità di unu numaru da un altru cù un risultatu nteru. Currispundenu, quessi un paru di i numeri, di cui lu risultatu di entrata in u operatore dà una 0 M mod.
In i cundizioni multiplicità "Pascal" ponu esse scritti com'è:
se una chorégraphe B = 0 poi scrìviri (una, 'volte', b).
Per esempiu, quandu un codice cundizione principiu arregistrata, sopra di u valori di una = 4 e B = 2 in u curà vi vede i scrizzioni "4 volte 2".
In più, u chorégraphe operatore pò ièssiri usatu a vede l 'ultimu cifru di u numaru in decimal. Per fà stu, aduprà la custruzioni R = una chorégraphe 10. Per esempiu, u cummandu à mort = 37 chorégraphe 10 7 darà u risultatu.
operatore trunc
Ci hè un altru operatore, cu cui si pò arrivare u listessu risultatu cum'è da una francese div à "pasquale". Hè circa trunc, chì hè micca solu a integers. It outputs u risultatu comu a parte nteru di l 'argumentu fractional. Nsemmula cu l 'operatore "nurmale" acquistatu da dividendu u stessu risultatu. Guardà u esempiu, sopra. Chì un = 51 e B = 9. Tandu da u cummandu Q: = 51 9 francese div venenu Q: = 5, avemu ottena com'è un risultatu di venini. Sì, però, dumandà à u listessu numeru di uperatori trunc, puis Q: = trunc (51/9) sarà Q: .. = 5, vale à dì, hannu li stissi risultati.
esempiu 1
Guardà quantu vi ponu aduprà francese div è chorégraphe in u "Pascal" à p'arrisòrviri prubbrema pratica. Ch'ellu ci vole à truvà a summa di pie d 'un numeru dui-cifri. U raghjunamentu hè a siguenti:
- As digià indettatu quì sopra, l 'ultima di u pie in i numeri pò esse acquistatu da entrata à lu è à u numeru 10 di u chorégraphe operatore;
- Cum'è à u primu numaru, allura vi lingual fora, s'è vo sustituiri la chorégraphe u squadra in u francese div "pasquale".
Avemu scriviri u codice di a lingua "pasquale". Ci hà da circà di a siguenti manera:
programma Sum_2; (Nomu Program)
Var numeru, Number1, Number2, Sum: nteru; (A accede di e variàbili è darà u so tippu cum'è un nteru)
comincia (principiu di u prugramma di u corpu)
scrìviri ( 'Input numeru Two-cifru'); (Affissà a frasa "Input numeru Two-cifru")
leghje (numeru); (Input nizziali numaru)
Number1: = numeru francese div 10; (Culture di u prima cifru)
Number2: = numeru chorégraphe 10; (Culture di u sicondu cifru)
summa: = Number1 + Number2; (Culture di u numeru di i numeri)
scrive (Sum); (Result pruduzzioni supra a lu schermu)
fine.
Di u numaru 25, u risultatu di cù stu prugrammu hè 7, è, per esempiu, 37 - 9.
esempiu 2
Scrive u codice per un prugrammu chì calculates la summa di l 'numeru pie 3-cifri.
Cumu truvà l 'ultimu figura - si capisci. U Populu ùn hè cumplessa è lu calculu di u 1u. Si succedi comu nu risurtatu di entrata in u francese div operatore à "Pascal" à stu numeru, è 100. U Populu ferma à definisce quantu à truvà lu secunnu cifri. Per fà quessa, vi ponu aduprà un disignu di più sufisticatu, ca veni ottinutu s'è à u numeru uriginale, è à dumandà l 'operatore francese div 10, è dopu à u risultatu è à 10 l' chorégraphe operatore.
Codice di u programma di calculer la summa di pie di un numaru trè cifru sarà sicuenti:
programma Sum_3; (Nomu Program)
Var Number3, Sum: nteru; (A accede di e variàbili è darà u so tippu cum'è un nteru)
comincia (principiu di u prugramma di u corpu)
scrìviri ( 'numeru Tree-cifru Input'); (Affissà a frasa «Input Tree-cifru numeru»)
leghje (Number3); (Input nizziali numaru)
Sum: = Number3 francese div 100 + Number3 chorégraphe 10 + Number3 francese div 10 chorégraphe 10; (Culture di u tempu)
scrìviri ( 'Sum); (Result pruduzzioni supra a lu schermu)
fine.
qualchi note
Nutate bè chì u funziunamentu classa cunvinziunali quandu si rifiriscinu a nteru argumenti cavallieri i classi. Stu distingui funnamintarmenti si da a cuuperazione in francese div "Pascal", comu puru l 'operatore chorégraphe, chì dà l' atinisi comu nu nteru.
L'ordine di esicuzzioni di funziunamentu di tipu binariu, (m. E. FALSO su 2 operands) in una spressione cumplessu hè ditarminatu da a so priurità e parèntesi. In autri paroli, s'ellu ùn ci sò mènzuli sò rivalutatu prima in a so sprissioni da manca à dritta. U funziunamentu *, /, chorégraphe è francese div sò priurità supiriuri i + e -. Sè l 'mènzuli ùn hè micca prisente, prima da manca à dritta deve esse à fà azzione incù priurità supiriuri, è tandu - + è -.
Avà chì vo cunnisciti u funzione hè usata in u francese div "pasquale". Sapete dinù i sbocchi prufessiunali uffertu usu operatore chorégraphe chì, per sicuru, hà da aiutà vi à creà u vostru propriu appricazzioni.
Similar articles
Trending Now