FurmazzioniEducazione è culleghji

Disinenzi Case di paroli. casu disinenzi Unstressed

Ogni casu, disinenzi sunnu li paroli? A risposta à sta quistione pò trova in u materiali furnite da l 'articulu. Avemu dinù a vi dicu circa la diffirenza tra lu casu di reguli di paroli differente declination, è dà qualchi esempii.

Overview

Sapè cumu a canciari e parolle nantu casi, hè assai impurtante. Dopu à casu ortografia disinenzi parla assai di prublemi durante i criazioni di u testu à scriva. It S'avissi a nutari ca a scelta di una lettera à u nome dipende sanu nantu à ciò chì saria ch'elli sò declination. A propositu, un errore in scrivennu li reguli -e 's, o esempiu solu in qualchi casu di forma: pluriel, vocative è prepositional. Chì hè per quessa ch'elli sò cunsigliemu di sapere.

Cosa hè declination? tippi di declination

Francese nominal parti di discursu in lingua russa sò abbuccatu in cunfurmità cù u tippu di aggettivo e substantive è pronomi. In stu articulu, ci ntiressa sulu calata substantive. Hè divisa in trè subtypes. Andemu cunsidarà in più tecnica:

  1. U 1u paroli cambià declination (singulari) di u tutale (Eric), mâle (male) è femmina, a famiglia (matri), ca sunnu la fini di lu marzu o -a in lu casu dative.
  2. The 2nd cambià declination paroli (singulari) hè masculinu, cù un paghjini zeru (casa di chiovu), o l 'usanu -e, -o (domische, a picca a casa) e masculine finisci cù -e, -e è - o (u campu, una asperge, 'na finestra) in lu casu di dative.
  3. U 3a cambià declination paroli (singulari) hè cusi, punennu fini a na sibilante o na cunzunanti Chjara (per esempiu, orgogliu, pensamentu, ramu). Sè una parolla hè à a fine di hissing cunsunanti, puis apparteni à a 3a declination deve esse marcatu segnu Chjara (comu un surci, rye &, pignata, etc.).

Case disinenzi paroli singulari

À scrive competently, per esempiu, una lettera, hè preziosi à sapè tuttu lu possibili disinenzi di paroli differente declinations. A fari sta calata di u persunale riguardanti e parolle.

Paroli di u 1u diclinazioni

  1. (? Chi) dative - mamma (una) in (un) Nombre (s), Yul (I).
  2. casu, vocative (ca unu?) - mamma (s) in numeru (s) (s) Yul (s).
  3. Pluriel (chì qualchissia?) - é (e) in (e) Nombre (f), Yul (e).
  4. accusative case (ca unu?) - mamma (canta) in numeru (canta) (w), Yul (w).
  5. Instrumental (di cui?) - numeru papa (Oh), salice (fr) (s) Yul (s).
  6. Prepositional (ciò chì circa quale?) - Papi (e), una in (e) numeru di (e), nant'à u Natale (e).

Case disinenzi di paroli di u 1u diclinazioni sò u listessu per tutte e parole simile. Chì hè quessa, s'è vo avete difficultà durante i so scritti, si pò taliari è prisentallu à stu tavulinu è definisce i paghjini aggalabbata.

Paroli di 2nd diclinazioni

  1. (? Chi) dative - cervu (_), anguria (_), voce (e), palates (a).
  2. casu, vocative (ca unu?) - Deer (I), zucca (a), a pianu (s), palates (a).
  3. Pluriel (chì qualchissia?) - Deer (w), anguria (Y), u pianu (w), palates (canta).
  4. accusative case (ca unu?) - Deer (I), anguria (_), voce (e), palates (a).
  5. Instrumental (di cui?) - Deer (it), anguria (OI), u pianu (it), palates (marzu).
  6. Prepositional (di cui circa chi?) - u cervo (e) di a morte (e), u pianu (e) di palates (e).

Paroli second declension

  1. Dative (quale?) - trottu (_), nu surciu (_).
  2. casu, vocative (ca unu?) - RYS (s), surciu (e).
  3. Pluriel (chì qualchissia?) - RYS (s), surciu (e).
  4. accusative case (ca unu?) - trottu (_), nu surciu (_).
  5. Instrumental (di cui?) - trottu (w), surciu (w).
  6. Prepositional (ciò chì circa quale?) - circa RYS (s) di u topu (e).

casu disinenzi Unstressed di geniri

In ordine ùn fà sbagli, mentri scrivu un testu, i prufessori incuragisce i so studienti di sapere la fini di li tri declinations. Tuttavia, issu ùn hè micca comu facili comu pari a primu sguardu. Hè particularmente difficiule à sapere e parolle chì sò disinenzi casu unstressed. Ma in stu casu, in la lingua Russian ci hè una regula siparati. Cunfirmate hè avà.

Sì casu disinenzi di paroli sò in pusizioni unstressed, u so currettu scrittura hè dicisa da tocca à e parolle di u listessu tippu di diclinazioni chi finiscinu cu la in una lettera listessu debout di sarsa. Quì hè un esempiu:

  • ghjinochju, campu, lago (una persona, una finestra, un chisel);
  • circa lu libru (in manu);
  • cavalli, conchi (arm, tavule);
  • guardia, codda campu di a casa (cultellu, una sponda tàvula, na finestra);
  • lago, sedie, stone (Windows, tavule, pulling);
  • nant'à l 'cri, circa un maestru in u campu di vestiti (un cuteddu, nantu à cavaddu, à la finestra di u lavanderia);
  • songs, servitori, finestri (prufessori, cità, mari).

paroli plurali

Prupòsitu di lu significatu di casu disinenzi sunnu paroli singulari, avemu taliau, sopra. Ma qualchì volta si pigghia lu dirittu di calà e parolle apparisce in u plurali. It S'avissi a nutari ca li disinenzi casu, ùn dipindimi u significatu di dicadenza hà u furmulariu iniziale di u nome. Però, si pò differ sviluppa da u nature è ànimu oggetti (micca sempre).

paroli nature, stannu a lu plurali

  1. Dative (chiddu?) - catedra (s), anguria (s).
  2. Vocative (chiddu?) - catedra (s), anguria (s).
  3. Pluriel (chiddu?) - catedra (s), anguria (s).
  4. accusative case (chiddu?) - catedra (s), anguria (s).
  5. Instrumental (chidu?) - catedra (s), anguria (s).
  6. Prepositional (chiddu?) - u catedra (s), anguria (s).

Ànimu paroli, stannu a lu plurali

  1. Dative (quale?) - Lan (s), lionesses (s).
  2. Vocative (di cui?) - Lan (s), lionesses (_).
  3. Pluriel (quale?) - Lan (s), lionesses (s).
  4. Genitive (quale?) - Lan (s), lionesses (_).
  5. Instrumental (da cui?) - Lan (s), lionesses (s).
  6. Prepositional (di cui?) - su la (s), lionesses (s).

Heteroclite (BG)

Facirmenti, paroli hannu na speci di casu disinenzi sicondu u quali di li tri declinations ch'elli articulu. Però, l 'Russian nata è heteroclite. Quessi sò paroli chì dopu à u cambiamenti hannu u casi finiscinu cu diffirenti declinations.

Cusì, a heteroclite nomu deci paroli masculine nome si rifirisci chi fini in -mya. Avemu li chjama in ordine:

  • pisava;
  • Beni;
  • tribù;
  • tempu;
  • stirrup;
  • udders;
  • a curona;
  • fiara;
  • nomu;
  • sumente.

Tra l 'àutri cosi, si tratta di l' "manera" masculinu heteroclite. À entice dunca accussì finiscinu deve esse cuscenti chì un cambiamentu ch'elli hannu un suffissu -on -en- o (per esempiu:. I Beni - una bandera, corona - la curuna, lu nomu - nomi è cusì nantu).

Vita

Paroli chi finiscinu cu la a -iya (serie, armata, Maria, line, è cetara è cetara.) Sì una versione in particulare di u declination. Cusì, in la forma di prepositional, vocative è pluriel, ch'elli sò i finisci ny. Quì hè un esempiu:

  • casu, vocative (ca unu?) - seria (e), l 'esèrcitu (e), Marie (s) linia (s).
  • Pluriel (chì qualchissia?) - seria (e), l 'esèrcitu (e), Marie (s) linia (s).
  • Prepositional (ciò chì circa quale?) - circa lu seria (e), l 'esèrcitu (e), di Santa Maria (e) à la maison (s).

It S'avissi a nutari ca la parola data, ùn hè micca cunsigliatu à esse cunfusu cu paroli chi finiscinu in -ya (p.e., Natalie, Maria, Sophia). Dopu à tuttu, sò abbuccatu da regule cumune è sò in la forma e prepositional pluriel paghjini -e (Natalia, Maria, Sophia).

Par la via, u nomi di a so propria, chì si chjama l cità (Kashin, Borodino Kalinin), hannu na forma particulare in lu casu di funnamintali (in lu singulari). Cusì, ste parolle sò abbuccatu paroli motifs 2nd declination e hannu un casu, punennu fini di marzu (Kalinin, Kashino, Borodino). ùn pudemu dì chì ste parolle ùn deve esse cunfusa incù i nomi Russian (Kashin, Mancini, Kalinin), chì sò casu, funnamintali hà i paghjini di marzu (Kalinin, Kashin, Mancini).

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.