News and SocietyCultura

Fenomenu - hè chì un fenomenu? Tipi di fenomeni

U termini filosoficu "fenomenu" origine di u grecu "φαινόμενον", chì significa "esse", "fattu rari", "fenomenu inusual". Sì avete vistu intornu, ponu vede parechje articuli, l'oliu, u calore o u friddu, vedi a bellezza è l'admirazione, senti a musica è fassi entusiasciati da i so sonelli melodicici. Tutti issi suggetti è fenomeni in a filusufìa sò generalmente chjamati chistu termu. In una parola, sò tutti i fenomeni. Eccu sò cuncetti filusòfichi chì denote those phenomena chì pò esse cumprendi in l'experientia sensitiva. Tutti sò capaci di diventà l'ughjettu di a cuntimplazione è l'observazione scientifica.

Tipi di fenomeni

A prucedimentu di u precedente, sti ogetti è i fenomeni pò esse divisu in fìsica è mentale. Sicondu a tiurìa di u filosufu austeru Franz Brentano, i primi includenu sonu, ciappi, paisaghji naturali, precipitazioni, campi, boschi, muntagni è valli, arburi è arbusti è altre oggettu di u mondu chì ci attornu. Tutti quelli ci sò datu in l'Esperienza, per quessa, avemu l'oppurtunità di veddi, à sente, à sente è à sentenu. Ma i fenomeni psichichi - questa hè a nostra attività menta entera, questa, tutti quelli representazioni chì, per mezu di sensazioni o imaginazione, sorge in a nostra cuscenza. Questi include attu di audiò, rapprisentanu, visioni, sensazioni, fantasìi, è ancu di prucessi mentale, cum'è ricurdimentu, dubbitu, u ghjudiziu; Esperimenti emozionale: gioia, tristezza, timore, speranza, dispramentu, valentia, cobardice, amore, còllera, odi, sorpresa, disiu, eccitazione, admirazione, etc.

Fenomenu culturali

A parola "cultura" hà assai significati. Hè un oggettu di cunniscenza di diversi scienzi: filosofia, sociologia, estetika, culturologia, etnografia, scienza pulitica, psicoluggìa, pedagogia, storia, storia di l'arti, etc. In generale, a cultura hè alla attività umana chì pò esse variate manifestazioni. Hè cumprendi tutti i modi è e forme di l'autore-cunnuscenza è l'espressioni di l'omu chì sò accumpulati da a sucetà, è da una persona distinta. In un sensu stretchinu, a cultura hè un set di codici (normi di cumpurtamentu, reguli, stereotipi, costumi è rituali, etc.) adoptendu in una societat dada è chì règanu u cumportamentu umanu. In una parolla, a cultura hè materialità è valori spirituali. In u nostru pianeta, u primu di elli anu un significatu specialu solu per l'omu, perchè sò santificate da a tradizione, l'arti, a riligione, in una parolla - da a cultura. In quantu à i valori spirituali, quì tuttu ùn hè micca cusì improbitu. Ci anu vistu più di una volta chì i nostri fratelli anu capace di furtificà tali sentimenti cum'è devozione, amore, affettu, gioia, tristezza, resinimentu, gratitenza, etc., etc.

Cultura è a sucetà

In u cuntestu socioculturali, u cuncettu di "fenomenu" pò uttene u status di categuria. Stu fenominu, chì hè esploratu in cultura. Oghje, questu hè diventatu sempri u ughjettu di diversi travaglii scientifici: dissertazioni, rapporti, diplomi è coursework. In ogni casu, hè assai difficiuli per i so autori chì danu una definizioni precisa di u fenomenu. Tutti si tratta in a so manera. L'unione di tali dui cuncetti comu "società" è "cultura" hè in ogni locu. A cultura hè o hè presente in quasi tutti l'area di a vita umana senza esvisione. U nostru vocabulariu cumplicava l'espressioni cum'è "spazi sociocultural", "pratica culturale", "cultura di personalità", ecc. Unipochi di sti cuncetti sò diventati cusì familiale chì no avemu ancu avutu chì u spessu usanu. Allura cumu capisci u fenomenu di a cultura? Questu hè primurmente un modu speciale di a vita umana, induve l'attuutu ubbiutu è sottumettivu cum'è un solu solu. Per mezu di a cultura, l'urganizazione è u regulamentu di l'attività umana fa casu, chì face un augmentu in u livellu di a so attività di membru di a società.

Socioculturale in l'opere di Petirim Sorokin è F. Tenbrook

U sociologu russu PA Sorokin ancu investigatu ancu stu fenominu. Sicondu l'ellu, u fenomenu sociocultural hè tuttu ciò chì e persone riceve da u so ambientu per a so cunnessione cù a cultura, chì, in turnu, hè u porporentore di valuri "superorganici". Sutta l'ultimu hà fattu cunnosce tuttu ciò chì produci a cuscenza di una persona, per esempiu, pò esse lingua, religione, filosofia, arti, etica, legge, formule, abitudini, etc., etc. In una parolla, sicondu Sorokin, "socioculturalism "A categuria basica di u munnu suciale, chì implica a continuità di l'individuu, a cultura è a società. Un filosufu falcu F. Tenbruck hà chjamatu questa cunnessione una "cumminzione di seamless" di i trè cumpunenti: l'individuu, a sucità è u sistema di valuri murali è materiale, quella cultura.

Chì pò esse cunsideratu un fenomenu sociocultural?

Let's first list those phenomena that fall below the definition of a social phenomenon. Questu hè un gruppu di cuncetti ch'elli anu influenatu una persona chì vive in una sucità di u so propiu tipu. Di sicuru, ùn hè micca una lista cumpleta, ma quì sò quelli di elli:

  • Money;
  • Moda;
  • Pobreza;
  • Religione (ancu sectarismu);
  • Redes Sociale;
  • News;
  • Rumuri è di muttunarii, etc.

Eccu una lista di i fenomeni socioculturali. Hè più largu. Questi fenomeni sò intégrins un fenomenu cultural è sucial. Eccu sò:

  • Educazione;
  • Scienza;
  • Pulitica;
  • Turismu;
  • Spiritualità;
  • Corporealità;
  • Upbringing;
  • Famiglia;
  • Moda;
  • Marca;
  • Religion;
  • Mite, legenda;
  • Patria;
  • Felicità;
  • Pienu;
  • Realtà Legale;
  • Maternità;
  • Tolerance;
  • Kitsch, etc.

Questa lista pò esse stata indefinitu.

Fenomenu sociocultural di u sviluppu

In u nostru munnu, nunda hè permanente è ùn ferma più. Tutti i fenomeni sò o megliu o sò distrutte, chì movenu versu a so distruzzioni finali. A perfezione hè un fenomenu sociocultural di u sviluppu. Questu hè un prucessu dirigit à un mudificazione pusitiva in l'objetu materiale è spirituali cù un solu scopu - per esse megliu. Da u cursu di a filusufìa è cunnisciutu chì a capacità di cambià hè una propriita universali di a materia è a cuscenza. Questu hè u principiu di l'esistenza cumuni à tutti (natura, cognition è a società).

A pirsità com'è fenomenu psicologicu

Un essu chì hà a cuscenza è a so autoconcezia, hè una persona vivente, hè una persona. Hà una struttura cumplicata cumplicata, chì hè una formazione sistimatica cumpleta, un sensu di l'azzioni, rilazione, significativu da u puntu di vista di a società, i prupitati psichichi di l'individu chì si sò furmatu da cunservazione d'ontogeny. Definiu i so azzioni è l'azzioni cum'è u cumpurtamentu di u sughjettu di cumunicazione è attività, chì hà a cuscenza. A persunità hè capacitu di l'autoregulazioni, è dinò di u funziunamentu dinamicu in a società. À u stessu tempu, e so proprietà, e rilazioni è l'accussioni in armunia cù l'intera. Surely everybody is familiarized with such an assessment of personality as a "core". Sta prupietà hè dotatu di questi individui chì anu un caratteru forte. In ogni casu, in psiculugia, l'educazione "core" di l'individu si spiegatu di manera diferenta - questu hè a so autoestima. Hè custruitu nantu à a basa di a relazione di l'individuu per ellu stessu. Questu hè ancu influinzatu da cumu una persona evalueghja altri pirsuni. In u sensu tradiziunale, l'individuu hè un individuu chì cumporta com'è sugettu di relazioni suciali (sociale) è attività spirituali. Questa strutturi includenu ancu e caractere fisiche è fisiologicu di u corpu umanu, cum'è a so carattaristichi psicologichi. Cusì, ancu di i fenomeni sociali è sociocultural, ci hè un fenomenu psicologicu. Eccu i fenomeni chì si tratanu à un individuu u so mondu internu: sentimenti, emozioni, vivenzi, etc. Dunque un fenomenu psicologicu pò esse l'amore, l'odiu, l'agressioni, simpatia, a manipulazione, etc.

Chjave

Indipendentemente di a categurìa à quale appartenenu, i fenomeni sò tutti quelli chì ponu diventà un scopu di observazione per u scopu di a cugnizzioni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.