FurmazzioniScienza

Leghji romanu - una lege di u pensamentu, u rapportu di pinzeru in u prucessu di raghjunamentu o provi

Four classicu li liggi di la lòggica sò u fundamentu di lu pinzeru umanu. Iddi sò fundate nantu à a funziunalità naturali di lu munnu, circondu. Issi principii sò immutable - ch'elli ùn ponu esse ruttu o circumvented.

L'urìggini di li liggi

Sicondu à a definizione scentifica, u codici romanu - la liggi supra lu quali l 'animu umanu. Si vede cum'è un generalisation di u vastu sperienza di azioni umanu cù i rialità circondu. A rialità chì tocca populu ogni ghjornu, hè dunau in a so menti. Ghjè stu prucessu di e lu pinzeru cunziddiratu. U Populu ùn hè tantu aggalabbata è statu caòticu, ma secondu à certi li liggi.

Sti rèuli identificà è formulate lòggica. As una scienza, sta disciplina spiega u principiu di raghjunamentu umanu. U codici sò u listessu raporta stadda repetitive chì micca u funziunamentu, a struttura è u sviluppu d 'idei. Iddi sunnu determinati da funziunalità scopu di u mondu esternu. Chì hè per quessa populu ùn li ponu cambià u vostru propriu, chì porghjenu u so liggi romanu. Sta pruprietà permette li di difiniri chjaramente è formulate i principi di basi, secondu a cui opere riflissioni.

A basi di a riflissioni

Tutti i codici di a logica - hè una Canzone incontestable di a verità, chì ùn micca bisognu di a prova. Iddi sò una parte di primura di u prucessu amparera è u raghjunamentu scientificu. À ringrazià à ste regule, si pò definisce a verità, o munzignarii di i pinsamenti.

À u listessu tempu, u codici di a logica - si ritrova unica à u so circulu stretta. Chì hè, ch'elli ùn sò assolutu, ùn solu prucessu pinsau pò ièssiri usatu. Ma à purtà sti axioms à u mondu fora, ùn deve esse.

tippi di liggi

I leghji di a logica hannu una classìfica. U primu gruppu include i regule chì sò assuciati incù a riflissioni astratti - ghjudicamenti, li cuncetti è cuegghiè. Lu secunnu tipu hè assuciata incù i leghji avè universale universale. Ci sò dinù chjamatu primariu. In particulare, hè a lege di l 'identità in a logica, contradizioni, u terzu esclusu è raghjoni bastò.

Perchè sò cunzidiratu di primura? Perchè ch'elli u travagliu di listessa manera in ogni prucessu di pinzeru usatu in evidenza è di raghjunamentu, infini, hannu la pruprità di riflissioni dritta: cuerenza romanu, validità, cuerenza è cirtizza.

Storia di a scuparta

Li primi tri liggi - l 'accussì-chiamatu li liggi di la lòggica di Aristòtili, filosofu Grecu poi in lu IV seculu aC. E. Addivintaru li basi di l 'allungamentu di sviluppu di pinzeru scientificu. In u XVIII seculu, Gotfrid Leybnits scupertu un altru lege - la liggi di raghjoni bastò.

Successivamenti, tanti scentifichi anu pruvatu à scaccià dubbitu nantu à quelli chì regule. Cusì ci fù una logica matematica è simbolichi, mentri 4 di la liggi, sopra, sò apprupriati solu à a logica tradiziunali.

identità

Sicondu à a classìfica classicu, hè cunsidaratu u drittu cchiù mpurtanti di l 'identità. In a logica, ci hè Paramount. Stu principiu hè ciò chì hè dritta è veru pensamentu deve esse definitu, è t'ani u so unicu è u raghjunamentu fin'à una cunclusioni finali. Senza sta liggi, la menti umana avissi persu u so strumentu principali. Essa in u so quadru, li pirsuni sù, secondu à i principii lasciatu da a natura di u mondu ingiru à noi.

Logic comu na scienza hè basatu nantu à i seguenti regule. Tutti i muri di qualità devi èssiri difinutu. Sta pruprietà di lu pinzeru umanu aiuta a lingua è amostai oggetti di i so riflissioni da a rialità. Senza ella, ùn vi ponu cuntesta cù li cuncetti. Iddi sò marcati da una stadda e siant - chì dà l 'essenza di l' identità.

sustituzzioni di li cuncetti

Giustu-canusciutu liggi furmali-ghjusta ùn pò esse rottu, perchè in stu casu la pirsuna si sciarriavanu contradictory è contru natura. Fallimentu à rispittà incù u principiu di l 'identità cunduce à i numarosi tipica di a riflissioni. U prima hè una diri a sustituzzioni di li cuncetti. Jonglerie & Tammurriata è passendu unu dopu à un altru, hè pussibili a rumpiri la catina di ragiunamentu. Oltri a chistu, si punta di cumunicazioni Ripa cun calchissia.

Hè particularmenti mpurtanti règula datu in un dibbattitu à prupiziu, induve ogni cuncettu hà u so propriu quadru quaterni è contoured. Vergogna altrimente ùn permette ambiguità. Dinù in nurmali populu cunversazione pò capisce bè autra solu per via di u fattu chì ùn aduprà lu cuncettu in valori differente. Stu errore hè à spessu vicinu assuciata cu l 'usu di e parolle-homonyms. Si pò esse gualis a forma, ma hannu un valuri differente (p.e., "sessu" - stu tipu, e temperature pedi).

cunflittu

Sicondu à a tiuria, a lege di contradizioni si trova in u fattu chi dui affirmazioni si ùn ponu tutti esse vera. Stu principiu è di gran 'impurtanza di lu tuttu lu prucessu di pinzeru. Hè dinù impurtante chì a lege di contradizioni esprimi l 'uggetti scopu di e cose circondu. U so ratio cunduce à un paradossu. Cù a so voci non-rispettu aghju persu a so pruprietà, si finisci di essiri iddu stissu.

Meccanica hè longa trovu sta funzione è cum'è longa fa ampara à aduprà à u so ragiunamentu. Sè i voci ùn pò esse à u listessu tempu, è ùn avemu a so pruprietà, tantu genti nun hannu lu drittu di custruiscia u so ghjudicamenti, ignurannu u principiu di contradizioni. Hè impurtante di nota - sta lege hè solu a finòmini cumprinzibbili suprana. In autri paroli, ùn vi pò dì simultaneously circa l 'omu chi iddu era industriusi e lagnusi.

Sè vo prufananu la liggi di contradizioni hè pussibili pè ghjunghje sin'à u demagoguery è pruvà un manifestu falzi. Sta libbirtà stacca pinzeru da a rialità scopu, a so porta in u fictions machja è iputesi. Di tanti seculi, a scenza sviluppa u solu perchè esisti in u quadru di a lege di u contradizioni. Sì una persona lassa i limiti di u so pensà à risicu di divintà chè, haphazard è statu caòticu. Vergogna dumandava a cosa ùn liatu, si sò in cuntrastu cù la lòggica furmali.

cuntrariu à u principiu di a cunsicuenza ca unu di i ghjudicamenti di punta fàusi, ma ùn nnicari quali di li hè gattiva è ciò chì hè vera. À u listessu usu tempu sta lege hè nicissariu, capiscia induve a fini di i limiti di u so validità. Per esempiu, u cuntraddizzioni ùn sarà se stamu parrannu circa u listessu fenomenu di differente raporta. As una illustrazione di stu soggiru, pudete puru aduprà u seguenti situazioni. Andrew hè un campiuni natari è à u listessu tempu ùn hè micca un campiuni pugilatu. Macari si unu òrdine, ùn ci hè micca contradizioni quì, postu chì si pò cunsultà un varietà di e discipline sport.

u terzu esclusu

Sicondu à sta lege, u dui tesi conflicting ùn ponu tutti esse fàusi o veri - falzi unu, l 'autra - hè vera. U terzu ùn deve esse. Stu drittu hè ripitutu da u principiu di contradizioni in parechje manere. Rifretti la siquenza di la menti umana. A lege ùn permette u ciambugliu. Sè l 'prupone cuntrariu hè veru, allura l' 'altri - falzi (è viciversa).

À u listessu tempu, u drittu di u terzu esclusu ùn chiamau lu finominu. Cuntrolla ca di li hè vera, vi ponu praticari solu. Per fà quessa, vi tocca à stallà u rispettu, o noncompliance di affirmazioni di a rialità. I valori di primura chì sarà u drittu, hè u principiu chì mosciani i direzzione à circà a verità. Gaffory - i suluzioni trova in u cuntrariu "sì", o "c'è". A lege ricusa i pussibilità di a risposta mizzanu.

finòmini incertezza

liggi di u terzu esclusu abbisogna una persona à clarify cuncetti. Stu hè nicissariu in ordine di truvà risposte à i quistioni alternativa. À u listessu tempu, a lege ùn hè micca assolutu. U Populu ùn riflette a qualità di finòmini ngapu e dunque ùn hè universale. Per esempiu, stu principiu di ùn dumandà quandu si veni a morti clinica di a persona, un ipotisi unproven, una meteo di u longu andà.

U fattu hè chì in la situazzioni dialittali, sopra, u pensamentu andat fora di l 'affare classica dui-stimati. Di a verità è munzignarii hè aghjuntu incertezza - calcosa chì cuntene funziunalità di tutti dui. In più, ci vole à piglià in contu una funzione di l'uggetti e finòmini circondu. All di li ponu esse self-contradictory è cumprendi upposta autra carattiri. A lege di u terzu esclusu ùn guardà a particularità di u mondu scopu. Assai di più hè usata in i disciplini teorichi, cume mensile e lege.

raghjoni

Last Act di riflissioni - lege di raghjoni bastò. It costruisce u principiu più impurtanti - ogni veru pensamentu deve avè un impurtente fundamentu. Cum'è una pezza di fidilità a la raghjunamentu pò ièssiri usatu facts, liggi, rèuli, regulamentu, è altri argumenti chì sò digià statu ricunnisciutu com'è veru. In Pà stà fiducia in u so linguàgiu, populu duvia fà a so cuegghiè solu nantu piantazioni bastò.

Stu principiu esiste per via di u vicinu rapportu di uggetti e finòmini chi esisti in u mondu esternu. Grazie à st'omu, sapennu unu fattu po 'purtari n'àutru. Per esempiu, a lingua ufficiali di Brasile hè francese, chì Naturarmenti - in i vechji ghjorni, stu paese era una culunia francese.

rapportu justifier

Tutti i codici e règule logichi sò esempii ancu cunnisciutu-. principiu di raghjoni abbastanza à spessu usatu da Conan Doyle in i so libri di Sherlock Holmes. U pulizzeru invintata, cunnucennu a so invistigazioni, à spessu si vutau a lu nucliu causa-e-effettu. Ogni inference lu corresponded mudellu stabbilutu. Holmes mantene a causa, custruenduvi na catina di raghjoni romanu (vale à dì, l 'effettu vera) à u so cunsequenze romanu (vale à dì u veru mutivu).

Grafia simile, u mètudu usatu da medichi. Iddi, più chè qualchidunu, sò cuscenti è capisce la liggi di la lòggica. Esempii di u so usu si pò trova in i pruduzzioni di u diagnosticu maladi. Clarify i casi di i k, medichi di custruì una rilazioni trà a causa è quista. Tuttavia, u so cuegghiè sò cuntrullà più sè. U Specialists ricursu a argumintazzioni persuasive, cunfirmatu da li scienzi e pratiche.

U drittu hè ragiuni bastò à ricusà cuegghiè immutivata. Ghjesù ùn dicu tistimunianza di la virità di lu pinzeru umanu sfucata. Sta liggi - un strumentu avanti nta li manu dritta. Cù lu ponu esse siparatu da u veru è falzi ghjuntu à i cunclusioni dritta. Un altru casu di sta lege hè a so natura, astrattu, chì hè basatu nantu à i parenti stabbilità è interdependence di finòmini e rùbbriche.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.