Arte e spettacoliTeatru

Opera è Teatro Ballet "La Scala", Milan, Italy: ballu

Opera natu in Italia è in u futuru ci sviluppatu cum'è musica è dramma. Principianu da u principiu di u centru, opera u seculu XVII pensu Venezia o di Napuli. Dopu à u teatru "La Scala" nant'à u modu di Maria Tiresa d 'Austria Queen fù custruitu, a palma in stu tipu di Genre hè tramutata à AC Milan. So ferma di stu listessu ghjornu. Stu "tèmpiu di Verdi", comu si hè più Quannu parramu di a cumunità, hà u so propriu u Populu Corsu, u Troupe occidental and orchestra unrepentantly, famosu per a so palchi maravigghiusu tuttu u mondu.

Fondo, orgogliu Milanese

Tiatru "La Scala" vinni funnatu supra lu lividu na vota c'era la ghjesgia di Milanu, e poi detti lu nomu a lu novu custruzzioni. U palazzu hè statu creatu in quiddi anni, da u famosu architettu Dzhozeppe Piermarini, è custruitu in dui anni, in 1778.

Tutti l 'splinnuri di l'edifizii piattu daretu à i so custumi è ùn cùspidi e particularmenti vidi, chì hè creatu in un stile ebbica. "La Scala" (Milan) fù custruitu assai prestu, cum'è u so udiatu statu brusgiatu, è i nobili Italian dumandava una di più rapida esodu di custruzzione è osric novu palchi. Per quessa, a foras , vista di u teatru ùn pagà attinzioni, ma ùn hà micca l 'abbillimentu interni di u audienza cù accusticu perfetta, ottica, induve tutte e regule sò state complied cù à u locu.

In agghiunta a opira è occidental, u bastimentu era assai di lochi induve aghju pussutu amüsant lu pubblicu lucali. Quessi sò i diversi chambres Lusinghi è linguate, ca sustinìa grande calori Card è una gran 'aristocrazia piacè Milanese. Cusì, per tutta a casa di campagna diventa "La Scala" in stu centru di a vita suciale. Milan addivintò na cità, chi circava pè ottene teatru-praticanti e amanti, opera, da tutti nantu à u mondu.

U bastimentu ùn hè micca ghjustu un prucessu recette passavanu, e duranti la Secunna guerra munniali ha statu cumplitamenti guasgi da a fàccia di a terra, è poi turnavanu à stallà a so forma urigginali comu nu ncigneri talianu e nu architettu di L. Secchi.

Artists e ghjente maiò, in li ghjesci in i muri di u teatru

Li cchiù granni artisti di u tempu creatu a so opere di "La Scala". Italy hè sempre taliari avanti, chì vi prisintarà in u novu staghjoni, delivshiesya a ddu tempu in u tempu di branu, istati, vaghjimu è carnevale. Li primi tri sò sempre audiences Mastr'Antoniu, seria opere OPERATIC, è u quartu statu cunsacratu à i pruduzzioni occidental e tiatru di luce differente.

In u XIX seculu, una grande parte di u repertoriu di u teatru era un opera, scritti da u famosu signore di bel canto - Francesca Antonio Rossini. Fu grazzi a iddu chi ghjùnsenu in Vogue una seria, stile, spettaculu di u Genre. Allora surpris presenza cù i so opari di Donizetti è Bellini, è di sang u so famosu Diva, opera - Maria Malibran, Giuditta Pasta, è parechji altri.

Ma l 'eventu cchiù significativa di u tempu hè a ghjunta in "La Scala" (Milan) hè u cumpusituri italianu cèlibbri-mondu Verdi Dzuzeppe. Fu grazzi a iddu chi la opéra italien ogettu tantu pupulare micca solu in Italy, ma tutta l 'Auropa.

No Giufa menu impurtante di destinu hè l 'apparenza in u teatru, Arturo Toscanini, chì hè divintata famosa grazi a lu miravigghiusu spettaculu di opere di "Aida" in i so anni, più chjucu. Davanti ad ellu, in "La Scala" I hè u cunduttori, ùn scuntrà ogni esigenze nicissariu, ma Toscanini u so ghjocu ùn pò ancu suttamèttirisi theatergoers avide. Successivamenti, addivintau, in più di u so ufficiu principali, diritturi di più è artistica, chi purtaru un saccu di cambiamenti pusitiva in a vita di u teatru.

In u principiu di u seculu XX, in u tappe of "La Scala" Milan è a so presenza teatru pussutu cuntemplazione, cumu a cummattiri lu menu Diva, opera di u seculu, di lu titulu di bailarina cume Renata Tibaldi e Maria Callas. Ci era assai ghjente cunnisciuta: Luciano Pavarotti, Enrico Caruso, Cabaletta-, Plasiddo Domingo, oltri a la megghiu vuci di Russia: Fyodor Chaliapin, Leonid Sobinov e tanti àutri.

U ballu di u ghjornu

Tiatru apre e so porte à amanti 'arti di u settimu di dicembre è i staghjoni cunfine in a mità di-estate. A data, u opera "La Scala" pò esse à tempu classica e moderna. From u stadiu pò sente opere di cumpusitura passatu è i tempi prisenti. À participà à li sò invitati à u megliu conductors, Directors è attori da tutti nantu à u mondu.

Na vota ca tutti dui o trè anni, à u teatru mette tali gata famosu è Foscari comu "Aida", "Falstaff" è "Othello", lu criaturi di u quali hè Dzhuzeppe Verdi, è "Madame Butterfly" di i cumpusitori Dzhakomo Puchchini è canusciutu pi tanti teatru-praticanti u travagliu Vincenzo Belini "Norma". Iddi sò presentati à u publicu in un stili classicu è incù una strada muderna - grazi a cunnessione tecnicu unrepentantly di u teatru, di attivà elli a chiamari a nuddu di canne di lu diretturi, ca si voli à aduprà a pruduzzioni tiatrali. Pirciò, quì ballu futti sempre u so presenza.

In più di sti granni clàssici, si pò truvà Opera di cuncepì tutti i gusti. Per esempiu, un tali mondu-classi cumpusitura cum'è Richard Wagner, Dzhoakkino Rossini, Gaetano Donizetti, Potr Chaykovsky, Philadelphia Orchestra è François Charles Gounod.

Trà palchi opéra e tiatru duranti la stagione incanta pùblìchi di sfarenti cuncerti è palchi da stelle internaziunale di u so propriu coru accumpagnata da un funicula.

Cosa so rolu hè ghjucatu da i tacchi?

Da u primu ghjornu di u teatru, arte di occidental hà una piazza impurtante in u ballu of "La Scala". Milan è a so presenza u ghjornu apertura, videndu un ridenti pruduzzione di "prigiuneri di Cipru", l 'choreographer chì era ancu cunnisciuta in tutti i Legrand.

Sott'a lu muri di u teatru u travagliu u più ghjente chi anu avutu un rolu impurtante in a occidental, cume L. Dupin, D. Rossi è William Garcia.

In u XIX seculu, u cumpagnia occidental di u teatru addivintau lu cchiù famusu è pupulare tutta l 'Europa. Un pocu più tardi à i muri di "La Scala" Ballet School fu funnata, unni cuntinuau la megghiu choreographers.

museu

Next à u teatru, chì si trova un altru bastimentu, chì campagna una varietà di uomu didicatu micca solu a "La Scala", ma tuttu u arti di la opera in Italy cum'è un inseme. Quì si pò vede Rinascimentale, robba persunale e fotografie di l 'artisti famosu, oltri ca comu una varietà di strumenti musicali è ancu uni pochi di ghjochi bordu, chì in lu so tempu era chinu di voglia di spittaturi teatru di anni passatu. Assai di a tutalità di sti muri statu compru aux enchères in u principiu di u seculu XX.

Tickets e règule appiecà

In ordine per arrivare in u palazzu di u teatru, ci hè bisognu à osservanu certa codice padrona. L 'omi deve esse vistuti beddi bathing, è first - à longu Tattoos cun spaddi e Girolamo.

Cumprà un bigliettu di "La Scala" pò esse da 25 euri è finisci uni pochi di cintunari. Nantu à u ghjornu apartura - la cchiù granni costu entrée, è megghiu pri-libru un locu. U restu di u tempu per visità u teatru pò dà circa trenta euri, è chì datu lu fattu ca la sede hè in la galerie.

Nunustanti sti prices, assai amanti opéra pruvà pè ottene quì à u principiu di a stagione.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.