Educazione:Lingue

Prucessu foneticu di una parolla (esempiu). Prucessi fonetichi in lingua

U prucessu foneticu chì si prisentarà in una parolla, largamente spiega a so ortografia è a pronuncia. Stu fenominu di lingua si deve esse pigliatu in cuntenente quandu anu analizà sonu in lezioni di lingua russa. A attenzione particulare hè pagatu quì à a pusizione di un sonu particulari. I prucessi fonetichi di u pusizianu posizionali sò caracteristichi di a maiò parte di lingua. Hè interessante chì assai cambiassi in u so designe di u sonu di a parolla dipennenu di a località di i trasportatori. Qualchissia rinunna e vucali, qualchissia suavice a consonants. I Differences trà u viaghju di Mosca è u boulevard di San Pietroburgo anu diventatu u libru.

Definizione di cuncettu

Qual hè u prucessu foneticu? Eccu un mudellu speciale in a solidità di e lettere sottu a influenza di ogni tipu di fatturi. U tipu di questu prucessu depenni da questi fattori. Se ùn sò micca dittati da u computore più leugicu di a lingua, a parolla cumuni di a parolla (per esempiu, stress) - stu fenominu serà chjamatu positionale. Questu incluye tutti i tipi di cunsunanti ridotti è vucali, è ancu culpiti à a fine di a parolla.

Un'altra cosa - i prucessi fonetichi in a lingua, chì dà a cunfluenza di i so differente in parolle. Seranu chjamati combinatorii (per quessa, dependunu di una certa combinazione di sona). Prima di tutti quì quì include l'assimilazzioni, daveru è mitigazione. È pò esse influinzati da u sonu sussegwenti (prucess regressivu) è l'annunziu prelituu (progressive).

A riduzioni di vucali

Prima, avemu analizà u fenomenu di riduzzione. Hè vale a dicerà chì hè tipicu per i vucali e i cununanti. In quantu à l'anzianu, stu prucessu foneticu hè sottumessu à l'estressu in a parolla.

Per principià, deve esse dichjaratu chì tutti i vucali in i paroli sò spartuti d'acordu cù l'attitudine à a sillabba sottolineata. À l'abbandunà in u pre-shock, à a diritta - zaudarnye. Per esempiu, a parola "TV". Sluvalla di Caghutura -wi-. Cusì, u primu pre-radar-le, a secunna pre- A zaudarnyi-sir.

In genere, a reduccione di vucali hè divisu in dui tipi: quantità è qualitatii. U primu hè determinatu micca da u cambiamentu in u disenu di u sonu, ma solu per l'intensità è di a durazione. Stu prucessu foneticu cuntenenu solu una vucali, [y]. Per esempiu, hè abbastanza per pronunzià a parolla "boudoir". U stress hè quì nantu à l'ultra sillabba, è se in u primu predefinitu "y" hè intesu chjaramente è più o più forti, in a seconda prigione si sia intesu più dèba.

A riduzione di qualità hè una altra cosa. Ùn impone micca solu un cambiamentu di forza è debule di u sonu, ma ancu in una culore di timbre differente. Cusì l'articulazione di sonu cambia.

Per esempiu, [o] è [in] in una pusizione forte (per esempiu under stress) sò sempre listessi distinti, ùn hè micca impositu di cunfundassi. Per esempiu, analizemu a parola "samovar". In a prima silabetta di pre-sillabba (-mo-) a lettere "o" hè intesu ben distinto, ma micca cunfurmatu solu per a fine. Per ella, a trascurazione hà a so propiu designazioni [^]. In a seconda simbulica pre-sillabba, u silabbulu hè ancu più difettuu, ridmente ridottu. Per ellu ci hè ancu una designazioni []]. Cusì a transcrizione serà stallata cusì: [edità].

Vucali, prima chì ci sò cunsunsenti rossi, sò ancu assai interessanti. In novu, in una pusizioni forte, sò intesu distintu. Chì ghjè in i Silabbattes unstressed? Analiteghjemu a parola "spindle". Siladum di scossa - l'ultima. In a prima prelogue a vucali hè ridutta pocu, hè denotata in a trascultura com'è [e e ] - è cù u sonu di e. U secondu è terzu pre-radar eranu cumplessi solu. Tali sonori sò denote da [b]. Cusì, a trascurazione hè dinosa: [v''rti ehno].

L'scopu di u linguist Potebni hè ben cunnisciutu. Ddu deduce chì a prima silabetta di pre-sillabba hè a più sìllabule più distintiva di tutti i sgradati. Tutti l'altri hè inferitu in forza per ellu. Se a vucali in una pusizioni forte si hè presa com'è 3, è a reducione più sfarenza in 2, avemu the following schema: 12311 (a parola "grammatica").

Spessu fenomenu (spessu in parolle coloquial), quandu a riduzzione hè cero, per quessa, a vucali ùn hè micca pronunzata. Ci hè un prucessu foneticu simili in u mezzu è à a fine di a parolla. Per esempiu, in a parola "wire" raramente rende a vucali in a siconda di l'ultimu suliatura: [prova], è in a parolla "à" à a cera a vucali hè ridutta in una sulla silenziare [shtob]

Reducazione di consonants

In a lingua moderna ùn hè un prucessu foneticu, chjamatu a reducione di cunsunanti. Hè cunsiste à u fattu chì un tali sonu à a fine di a parolla sparisci praticamenti (ci hè spessu una reduczione nisera).

Questu hè dovutu à a fisiologia di parulanza di i paroli: avemu accudià l'exhalazione, è u flussu di l'airee ùn hè abbastanza propiu per proarticulate l'ultimu sonore. Questu hè dipende ancu di fattori subjectivivi: u ritmu di parlà, in quantu e caratteristiche di pronuncia (per esempiu, dialectal).

Stu fenominu si pò esse truvatu, per esempiu, in i paroli "malatia", "vita" (certi dialetti ùn aventanu micca l'ultimi cunsunanti). In particulare jò hè riddu: si dicemu a parola "mine" senza ellu, anche, sicondu i regule, deve esse, perchè "è" si trova à a vucali.

Stun

Un oltre processu di riduzzione hè impurtante, quandu quelli cunsunanti sonate cambiani sutta l'influenza di i sordi o in u finali assoluta di a parolla.

Per esempiu, piglià a parola "mittens". Quì u sonore [w] hè sfundata da i sordi [k] detras d'iddu. In u risultatu, a cumminazzioni [shk] hè intesu.

Un altru esempiu hè u finali assulutu di a parola "oak". Eccu u sonore [b] hè stunnutu à [n].

Tutti i cunsunanti suttu (o sonorous) sò ancu sottumessi à stu prucessu, anche diminutiu. Se compara a pronuncia di a parola "Arghjulu di Natale", induve [n] si trova dopu a vucali, è "onda", induve u listessu sonu à a fine, hè faciule fà vede a diferenza. In u sicondu casu, u sonu sonore hè curtu è più nicu.

Ringing

In tuttu, u prucessu inversu - voce. Hè riferitu in quant'è combinatoriu, questu hè, secondu di certi canzoni chì sò in parte nantu à a parte. Comu regula, cuntene à i cunsunanti sordi, chì si trovanu prima di i sonori.

Per esempiu, tali palori comu "shift", "do" - quì a voce si averebbe in l'intruduce di u prefissu è l'arradichera. U fenomenu hè ancu osservatu in mezu di a parolla: ko [s '] ba, pro [s'] ba. Inoltre, u prucessu pò esse postu nantu à u cunfini di a parolla è a preposizione: à l'avè, "da u paese".

Mitigazioni

Una altra liggi di fonetica hè chì i sughjetti sona più freschi, se i seguitori cuntenenu sanu.

Ci hè parechje regularità:

  1. U sonu [n] hè prestu cunsideratu di quandu [h] o [ni]: bas [n '] s, karma [n'] chik, drum [n '] box.
  2. U sonu [c] sappene in a pusizione prima di u sudu [t '], [n], è [s], prima [d'] e [n ']: go [c'] t, [c '] not, [s '] Quì, in [z'] nya.

Sti dui reguli applicanu à tutti i paruletti di a lingua universitaria, ma ci sò dialetti induve a mitigazione si trova ancu. Per esempiu, pudete dì [d '] crede o [c'] em.

Assimilazzioni

Determina u prucessu foneticu di assimilata pò esse com'è analogie. In autri vocabuli, i sonzii chì sò difficiuli di pronunsià, parevanu essin like standing nearby. Questu hè appiicatu a cumminzioni cum'è "sc", "zch", ancu "shch", "zdch" è "stch". Sò sustituiti da [u]. A felicità hè [sch] asti; Un omu hè un mu [nu] ina.

Inoltre, i cumminzioni verbalu sò assimilati è eterni, invece di elli unu sente [c]: corona [c] a, battaglia [c] a, hear [c] a.

A simplificazione hè ancu questu quì. Quandu un gruppu di cunsunanti perde una di elli: co [n] tse, izves [n] yak.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.