Arte e spettacoli, Littiratura
Vonnegut Kurt: biografia e travagghi di lu granni scritturi American
Pò dassi chì oghje hè difficiule di risponde à un omu chì ùn saparia Vonnegut Kurt. È ancu s'è ùn vi sò leghje ogni di i so libri, tu forsi avemu intesu e virgulette da a so opere. Avemu prupostu, oghje a prènniri cunfidenza cu l 'a vita è u travagliu di sta granni scritturi miricanu.
Kurt Vonnegut: A Biography
U scrittore avvene famosu-mondu vene da una famiglia di migranti tedesco. Kurt Vonnegut, Jr. hè natu in 1922, in u 11 di nuvembre in a cità US di Le Havre, chì à spessu diventa a scena di u so opere in lu futuru. U so babbu era unu di i patroni di a cumpagnia custruzzioni, è a so mamma ghjunse da una famiglia benistanti di fabricanti miliunariu American. Kurt avutu un frateddu è suredda - Bernard e Alice.
Duranti lu Great Diprissioni, u postu finanziariu di a famiglia Vonnegut mudificà suffrianu. À u listessu tempu a mamma di Kurt messe à mustrà i primi sìntimi di siveri malatìa mintali, ca appoi purtatu a lu fattu ca idda era suicidiu. Stu accadutu in lu 1944. Stu fattu hè assai giovani Kurt scossi. Dopu à liceu, Vonnegut, Jr., à l 'insistence di u so babbu, in intro u Dipartimentu di Chemistry in Cornell University. Perciò, u sughjettu di u so pocu intaressu, è tuttu lu tempu lu picciottu datu u travagliu in u ghjurnale studianti.
Secunna Guerra Munniali
Dopu à i Stati Uniti d'America annunciatu a so participazione a secunna guerra munniali, un giuvanottu trasuti nta l 'armata US. Cum'è un risultatu, fu trasfiruta a l 'Università di Tennessee, unni studiau ingegneria. Doppu ca, Vonnegut Kurt andò à u fronte. In fini di lu 1944, un ghjuvanottu, nsemi cu àutri surdati American fattu prigiuneru da i tedeschi. Iddu fu mannatu a un campu di travagghiu a Dresden (Allemagne). At a notte è durante u abbinutu aria nantu à a cità di Vonnegut è altri prigiuneri stati chjosi in u palazzu di u macellaiu e abbannunatu. Kurt hè furtunatu à parmetta a abbinutu aria nantu à Dresden in principiu di u 1945. Allora u friscalette, a cità fù quasi cumplitamenti distruttu. Sicondu a stimi di Kurt, chì participò à l 'analisi di débris, ammazzannu armenu 250.000 pirsuni. Blog di i giovani assuciati cu sta nuttata Tinimuci in u futuru sunnu spicchiati in parechji di i so opere. À mezu à elli un locu particulari hè occupata da u libru "Ranieri-Five," chì si varagnò lu scritturi la vera gloria.
a vita dû doppuguerra
Dopu à la guerra, Vonnegut Kurt turnaru a li Stati Uniti e scrivi in a scola Lauriatu (antropologia) à l'Università di Chicago. Tutt 'apparu à a so studii travaglia cum'è una jurnalista giandarmi à una nova bureau de Chicago. In lu 1947, u giuvanottu fattu un tintativu di difenda i so tesi magistorskuyu nant'à u tema di i rilazioni nstabbili trà u bè è u male in fàuli. Tuttavia, stu travagliu hè statu annullatu riescita da tutti i prufessori. Cum'è un risultatu, a catedra di facultà Chicago Eppuru Vonnegut attribuitu u titulu di Master. Ma issu fattu solu in lu 1971. U mutivu di sta hè u rumanzu u listessu di scrittore "Malavasi l'attu" (1963).
Doppu la falluta dâ sò prima magistorskoy tesa Vonnegut Kurt mandatu à i cità di Schenectady, induve si trova favore à u "General Corsu" Department di Public Relations di una grandi curpurazzioni American.
Kurt Vonnegut: carrera libru scrittu
Events campa da Vonnegut in a so ghjuventù, divinni la basi di li so primi travagghi. Era un rumanzu scienza fiction: ntitulatu "utopia 14". In u so libru, pubblicatu in lu 1952, autore scie à assai brutta picture of the future, quandu tuttu u travagliu nantu à a terra fatta da machini, e la persona hè micca necessariu. opari chì seguitanu Vonnegut sò dinù scritte in u Genre di fiction: science, "Corsu di Titan" (1959) e "Malavasi l'attu" (1963). Attualmente, a ricunniscenza internaziunale, ghjunse à Kurt à traversu u travagliu basatu nantu à una storia vera, chiamatu "Ranieri-Five", scritti in lu 1969. U libru hè didicatu à i bumbardamentu tedesco di Dresden, lu United Kingdom è i soldato United States in February 1945, duranti cui la cità fu distrutta quasi à a terra, è assai di a so populazione muriu.
Dinù scritte da Kurt Vonnegut scrivenu a tali libri maravigghiusa, comu "ridicule o Imbruglia sulitudine", "micca una burla," "Jailbird", "Galapagos", "Madame de", "Timequake" è altri.
Kurt Vonnegut: virgulette
A parolla più bè cunnisciutu-di l 'omu hè u frasa quì: "Cosa sò scentifichi ùn avissi travagliatu, ch'elli ancora lascià armi", "È ancu s'è pirsuni sunnu pazzi è crudeli, circà, ciò chì un bellu ghjornu!", "Maturità - hè a capacità à esse cuscenza di i limiti u so sviluppu. "
L'urtimi anni di a so vita
Kurt Vonnegut hè assai passiunati di i so attività di scrittura, è ùn hà cessatu u travagliu, ancu arrivannu assai vichjàia. Iddu muriu u famosu scrittore americanu 11 aprile, 2007. A causa di la morti eranu li cunsiquenzi di brain injury traumatic, chi lu 84-anni-vechju scrittore era un risultatu di una caduta. Nunustanti lu fattu ca sta gran umanista e pinzaturi di parechji anni, ùn hè micca a vita, Kurt Vonnegut, li cui li libbra sunnu ancora multimediali la menti di lettori intornu à u mondu, si sarà stà sempre in la memoria di e cori di milioni di ghjente da tutte e supra la globo.
Similar articles
Trending Now