Furmazzioni, Scienza
A tiurìa di la justizzia e suciale diritti
U cuncettu di justizzia hà sempre ghjucatu un rolu assai impurtante in ogni sucità umani, essendu unu di i categorie etichi fundamintale. Infatti, in parechji gruppi suciali fà parechji cuntributi à a vita ecunomica è suciale di a sucetà è ghjucà un rolu di differente in lu, ma un certu u minimu di i risorsi ecunomica ci vole esse mossa à tutte e senza eccezzioni. A tiurìa di ghjustizia prova à analizà stu cuncettu piuttostu cumplessu, chì, à l 'unu a manu, u dumanni di proportionality, è nant'à i' altri - parità.
Stu inconsistency in la definizione di ghjustizia suciale pruvucatu criticà da u ecunumisti dritta-libbirali e ideologues. Iddi cunzidiratu idiali suciale cumpatìbuli cù principii mercatu, è dinù indetta ch'ellu hè cuntraria a cuncurrenza è a libertà. A tiurìa di la Giustizia, natu in l 'anni '70 di l'urtimu sèculu, fu un tintativu di mischjà è equilibriu issi cuncetti chì pari nisurabbirmenti versu. Divinni la basi di un tali fenomenu in la filosufia pulitica e suciali, comu nu manca-frate.
I cumpunenti principali sò sincerità ghjustizia, capitu cum'è un prucedimentu Chamois è giustu di attribuisce a roba necessaria à a basa di un versione muderna di u bonu vecchiu tiurìa di cuntrattu suciale, è l 'accussì-chiamatu "velu di ignuranza". L'ùrtima parolla significa chi la dicisioni-tende circa la distribuzioni fiera, ci vole prima circà a prutezzione di u pòpulu più facili, per chì si duvia esse messi in una situazione ch'elli ùn sà ciò chì pusizioni suciali, vi purterà è ciò chì prufitta vi ghjunghjerà. L'autore di stu cuncettu hè Dzhon Rolz. "A tiurìa di Justice" - u titulu di unu di i libri più forti di stu Pitàgura. "U scantu di parità hè micca solu efficace, ci hè u stintu più naturale di u parsona jeudi, - u filosofu - inuguaglianza pò tollerò solu in quelli casi induve si favurizeghja lu ncontru di lu poviru."
Dzhona Rolza libbru asìstinu a parrarini micca solu scentifichi, ma dinù u sviluppu di novu li tiurìi supra a lu campu di li diritti umani. In particulare, smuntari li diritti umani hannu a pagari di più attenti à diritti suciali è a so sicurità. A tiurìa di la Giustizia, reconciling i cuncetti di a libertà è parità suciale, hà purtatu à una definizione clearer di a libertà comu tali. "Libertà per" ghjunse à esse capitu micca solu cum'è i libertà di sceglie u guvernu, credenze riliggiusi o di junciu in qualchi squadre, ma dinù à avè diritti ecunomichi. È u cuncettu di "la libbirtati da" cumprenni nun sulu cumpunenti cume a libertà da a scrittura rumanzesca e la turtura, ma dinò da a fami.
tiuria di ghjustizia hè dinù assai rigidly stenni la quistioni di s'ellu diritti individuali esse limitatu à u bene publicu, è novum lu negatively. Dzhon Rolz cridi ca l 'omu hè disse ancu Immanuel Kant, ùn pò esse un mezzu, ma solu scopu, è per via di i so diritti è libertà Ùn si pò calà di u palu di suciale binistà è a pace. U altra banda, a lista di i diritti individuali macari lu dirittu d 'un mezi mudellu di vita, chì duvia esse disposti da u statu.
Cù tutti i shortcomings e cuncettu cuntingenti di una solitaria Harvard, u so principale cuegghiè si tratta da lu cchiù mpurtanti jurists ntirnazziunali e antri diritti umani. diritti umani sò indivisible, si sciarriavanu, parchì i parsoni in lu timore di tassi è di parsoni senza prutezzione suciale, u listessu sò i vittimi di pettu diritti umani. Espirenza-longu termine Offri cumu dritta Rawls. tiuria di ghjustizia hè stata rimanighjata cunfirmatu da a pratica - pettu diritti umani facenu arricchisci lu prublema di la puvirtà, e la puvirtà cunduce à un altru ratio e la viulenza. Per ognunu di noi merita u listessu livellu di e pussibilità è i stessi a qualità di a vita.
Similar articles
Trending Now