News è societàFilusufia

Aristòtili ontuluggìa: la description, l 'essenza è significatu. Ontuluggìa è a logica li

A filusufia hè u risultatu di a cunniscenza impirica è viaghji chì vai fora di elli, vale à dì. E. Episteme. So Aristòtili affruntata. Ontuluggìa, ch'ellu prupostu di discussione publica, hà guadagnatu fama ntirnazziunali e rinisciu a Amistad Bella u so nomu à u Mediuevu. Iddu - lu care di a logica, u fundatore di dualismu, u megliu studianti è una musi avversi di Platonu.

ontuluggìa

Ontuluggìa - un ramu di la filusufìa, scienza, chì discrivi u principi di nucleation essendu u so struttura, essayer u sviluppu è pussibbili di u statu finali. Si pò esse scambiatu, secondu à i bisogni di l 'etati e lu livellu di sapè umanu, oltri ca comu sutta la nfluenza di parechji scoli di pinzeru. Stu spiega perchè ogni sistemu di filosofia hà u so propriu ontuluggìa, sfarente da a l 'àutri, è hè cambiendu cù u sviluppu di stu sistema.

Traballat, ci era un 'ontuluggìa di Aristòtili. U so muschi, u valore in u sapè fà di u sistema hè chì l 'auturi ntruduciutu na pocu di aperta à i siti di tematiche cume:

1. Dunqua esse ci?

2. Cosa hè a menti divinu, e siddu esisti?

3. Induva a cunversione di a materia à l 'usu di l' ligna?

Chi Aristòtili siparatu appena scienza da a filosofia, è si hè divisa in dui parti. In la prima, a cusì-chiamatu mitafisica, capiu Linguistics, custioni astrattu, chì apposta hè à capisce u sensu di esistenza umanu. A seconda cuntatu una assai specifichi pinsamenti circa un omu di u mondu è a natura, di u dispusitivu, i codici di a sucità è servinu cum'è un strumentu di a mitacugnizioni.

Form è Minnana

Essa mondu scopu pò esse capitu è analisati attraversu lu stessu - una tiuria affacciari di Aristòtili. Ontuluggìa a so filosofia di vista susteni ca l 'esistenza di una unità di forma è mpurtanza, è l' "àutru" - stu hè una pussibilità in a forma di embodiment, a "forma" - sta persona, a rialità di a materia. A cosa hè u embodiment di forma è mpurtanza, parò, è si pò scambià, muvimentu da una uccasioni di un altru. Ma prima o poi ci vene l 'ultima tappa di a trasfurmazioni. E forsi ca è l 'àutru, si actualized in la forma cumpritamenti.

Mutivi di cambiamenti

Ontuluggìa è epistimuluggìa di Aristòtili distinu quattru mutivi di la genetica di u mondu:

  1. raghjoni furmali nicissarii à suddisfà u pianu di cunversione.
  2. Materia, pruposta l 'attività di a nostra lingua.
  3. Action - la forza chì converts un nostra lingua.
  4. causa Final - u risultatu fine di cambiamenti circava da u cosa.

Sè si vene micca di un particulare argumentu, o cosa, ma circa di u mondu in generale, Aristòtili, cui ontuluggìa ùn pò ricusà a prisenza nantu à u solu tentativu, ma dinù una forma di u mondu, ùn accissìbbili a nostra cunniscenza, chì dice chì u mondu hè in rimusciu custanti. Pigghiarivi chi prima o poi si vi firmavanu, nun po ', pirchì vi tuccherà à fà qualchi resistenza. È cumu pò ùn esse azzione da u fora, s'è u muvimentu in u mondu hè firmatu? Ci hè una mover Primu, alchimia forza di cunduce chì cura u nostru mondu di u muvimentu custanti. Aristòtili discurria. Philosophy, ca cumprenni un pensà ontuluggìa chì ci hè una macchina rimusciu affittu, Gaffory chi ghjè bè, è dunque - hè incorporeal. A forma azzurru di energia senza forma - hè la menti (o raggiuni pura). Quì, u mutivu hè l 'esistenza di una assai sta capisci.

epistimuluggìa

Sta parte di filosofia chi Offerte cun Torii cunniscenze, u so critica, di sviluppu è testimunianze. Hè sta disciplina à capisce, pò dumandà a cunniscenza filusòficu in u mondu veru, o di stà solu cuegghiè. Surghjente di a cunniscenza, cum'è voi sapete - hè una sperienza. Soprattuttu valori è lu sapè chì si sintia da una ricerca mmia. prublemu aiani hè vicinu à u filosofia tempu è ùn manca di latu, Aristòtili, ca facía la ontuluggìa e intelligenza di u prucessu di pigliatu cunniscenza, si sviluppau a so tiuria.

tiurìa dâ canuscenza

U puntu chi principianu era decisu à piglià u fattu chì, in più di u sughjettu di a ricerca, ùn ci ùn sò più dipindenti à a validità di a so vulintà. Iddu sustinìa ca lu sapè chì dà u stessu, sò equivalenti à quelli chi dunanu da inference. È chì, per via incù u studiu di i cumpunenti furmali di ogni cosa avemu miludia simultaneously è a so parsunalità. Hè stu cumminazzioni di tistimunianzi impirica è di raghjunamentu raziunale ci permette di capisce a pienezza di a verità.

Nfatti

Vulintà di i prima e seconda essenza di u sughjettu cuntinueghja dinù l 'ontuluggìa di Aristòtili. U so essenza hè: u valore di roba r'individdualitati hè in u prucessu di a mitacugnizioni. A prima enti - chì hè ciò chì u sughjettu mpara circa u sughjettu in lu prucessu di la pircizzioni sensory, e lu secunnu - a derivative di si. A seconda enti ùn riflette tutti i sustanzi di esistenza individuale, è sò di più razza, o caratteristiche genera.

insegnante

Landscape di Platoni e Aristòtili ch'esamina prufunnamenti lu cuncettu di l 'omu e lu statu. E anchi si in certi lochi si cunverghjini, soprattuttu i so trent'anni sò cuntrariatu a iddi. Sicondu a tiuria di Platoni, una persona chì appartene à una volta à u regnu fisicu è spirituali di esistenza. E se a 'aspettu di tuttu fisicu hè chjaru, chì l' arma pò piglià una varietà di cunfigurazioni. Nant'à sta basa, ch'iddu distribbuisci l 'tipi di pirsuni ca sunnu acostumaus a duru travagghiu, la criativitati, pà u rispettu, cuntrullà altre persone è accussì on. D. In l' idiali ognunu statu hè in ssu locu, e supra idilliu.

Aristòtili hà un parè sfarenti, s'è a so tiuria troppu utopista. Sicondu à ellu, u statu ideale - unu chì tutte e pruprietà hè divisu smetti trà populu, è ch'elli aduprà intensivi, tandu ùn ci hè micca u cunflittu, tutte e campà in armunia cù a iddi.

Nunustanti la diffirenza di opinioni, u dumanni rilativi a scrittura rumanzesca, a nascita di u Statu è i so principii amministrazione, hè cunsidarata da tutti pundits quasi squale.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.