U sviluppu intellettualeRiliggiuni

Déjà - la dea di u regnu di i morti

Comu si sapi, a paganu PANTHEON Grecu nclusi lu 12 dii. Déjà hè a dea di u regnu di i morti. Sicondu a legenda, ch'ella hè custrittu a passari 'na terza annata sottu à a terra, cù u so maritu lu Nfernu, e dui-terzi orientali - nant'à a terra, incù a so mamma Demetra. In seguitu à l 'articulu di noi ti capisce a tecnica cù quelli chì tali Déjà, è chì circa lu, ci sunnu miti.

A nascita di San Francesco

Sfurtunatamente, mitulugia greca è assai stingy | cù una spiegazione di pasta, in fattu, sta dea nasciu. Sapemu sulu chi idda è la figghia di Zeus e di Demetra. Déjà hè u so solu zitellu. In u perchè è quantu ci hè un affare amore trà i dui dii in u mitu mintuatu. Sapemu solu chì Zeus sidutti a so surella più vechje girava in una sarpi. madre di Déjà fù timendu da li greci comu patronu di agricultori. Demetra - dea di lu nascìri, tillers è reapers. Secondu a mitulugia, ch'ella era a figliola di Rhea è Cronu. Cum'è tutti i figlioli di sta nuttata, dio, hè statu una volta hè manciatu e poi cacciatu di novu. In a mitulugia rumana, si currispondi di Mercurio, dinù cunsideratu à esse la dea di lu nascìri.

sughjornu obduzioni

Déjà hè una bella è grande ragazza. Na vota ca lu maculata a so mamma, half-pazzu ziu - lu diu di lu infernu lu Nfernu. Na vota ca lu unsuspecting Déjà fù camminare in un pré cù i so amichi, hà piacè è cugghiennu ciuri. Di colpu, unu di i caurizza in terra lassò un carru tiratu da quattru cavalli. I reguli di lu stissu sughjornu. Di sicuru, u poviru ragazza ùn pudia fà nunda è fù pigliatu à u regnu di lu scuru è a morti, chì hè a addivintari la muggheri di lu diu di lu sigretu. As a storia un mitu, u so dulori sapia micca cima. U Estasi di San Francesco (ca finu a tannu fu chiamatu Cora) statu accunsentitu da Zeus.

Scentifichi anu trovu assai di anticu archiulogica Grecu cu disigna supra lu quali lu Estasi di San Francesco da lu sughjornu mintuvate in tecnica. Discrittu in issa storia è in i "Fratelli di Demetra" innu. È in u nostru tempu, stu mitu bellu à spessu tira l 'attinzioni di artisti, musicanti è pueti.

appellu Demetra di Zeus

Déjà di mamma, di sicuru, pudia micca vinutu a termini incù a perdita di a so figliola. Clandestinité, idda àppi a Zeus sè stessu cù una dumanda di vultà Déjà. Supreme diu toccu lu cori di Demetra, e iddu urdinò Hermes à scinni in lu sughjornu è piglià i giovani dea. Perciò, u diu di ntilligenza di i morti, nanzu lasci Déjà uffertu a so manghjà qualchi simenza castagne. Apparenza, nun tantu scunvurgìu è hè un ghjovanu, dea, perchè ùn hà datu up. So i vechji u diu di l 'infernu era una guaranzia ch'ellu vi piace Déjà turnau a iddu, idda. Cusì si hè accadutu più tardi.

U campanile di a dea

Finalmenti Demetra è Déjà scontra. SMANACCIASTI Rusulaghju in Aida, la matri dumandatu a figliola chì si avìa manciatu nenti in l 'infernu. Young dea, avianu a verità chì ùn hà burlatu simenza castagne. Tuttavia, Déjà mbiancatu, dicennu chi lu sughjornu di fattu a so li manghjà da la forza. Avemu aghjunghje chì u maltu garnement in Grecia cunziddirata un simbulu di fideli ficundanti. Sicondu a legenda, u primu tempu grenades Afroditi, sbarcò in l'isula greca - Creta.

Demetra avvisti chì ùn hè sempre ritornu à a so a so figliola. So Quale Ate dui-terzi orientali, furzatu a grana Déjà melagrana una annata à passanu cù a so mamma, è un terzu cù lu Nfernu. Però, l 'liggenni Grecu, addiscriviennu lu exploits di miti e malfatte di dii assuciata incù u infernu, mai discriva u so mugghieri, dea, o tristi. Piuttostu, ùn hè fattivu grazia à u so paris Basti, di stu locu scuru. Addivintannu la muggheri di lu Nfernu, Déjà ùn anu appari comu un picciotta e un ghjovanu, forti è à u listessu tempu fideli à i vivi, donna-dea.

Dea di u cielo

Certi fonti dì chì u ritornu di u regnu di lu Nfernu, Déjà - la dea di l'infernu - spissu nni acchiana a lu celu comu lu custellazione Virgo. Si prega lu tantu chi si mancava la matri pussutu vede u so locu. Ci hè dinò una legenda chì a custellazione Vierge hè assuciata incù u Demetra.

U pesu simbolicu di u mitu

Di sicuru, u Déjà (dea greca), ma piuttostu un mitu circa simbulizeghja autru all'ultimu chi u cambiamentu di staghjoni. Two-terzi orientali di l'annu in u callu supra 'istati in Grecia, unu-terza - l' inguernu. Quandu lu sughjornu arrubbò Déjà, a so mamma in la muntagna cessatu di fà u so òbligu. Cum'è un risultatu, avemu cessatu di campagna, erba è arburi, i bestii avìa nunda à manghjà, è ci era una nuttata fame in i tarri. Quandu l 'Demetra Zeus ritornu u so ghjovanu figlia, pi festeggiari l' dea, insignatu métiers agriculture un Munniali di tutte e speci di caratteri. Allura è hè evulùtisi da un hypothetical dea di dea causa in un particulare stratu di a sucetà Grecu, impegnati in a cultura di campi.

Sè avemu parrari archetypes, u paru di Demetra è Déjà hè un schema unificatu di "matri-fille", a cui l 'ùrtimi hè troppu vicinu à u primu è hè sicondu u so postu. Déjà idda hè simultaneously un simbulu di zitellu feminile (Cora), primavera (u ritornu di u Regnu di li morti) è avvià in u mondu di i morti.

Déjà in i travagghi di l 'antichi Greci

Déjà - la dea, chì hè mintuatu in parechji mitu di l 'antica casa. Per esempiu, ci hè Déjà, chì toccu à a muntagna di u Populu Corsu è a so maravigliosa music, isciutu da i morti Eurydice. Però, l 'ultimu View mai vistu, è fù u difettu di u so amanti. Sicondu a legenda, La Vie fù dettu di ùn circà à l isciuta di u regnu di i morti. Però, nun sappi risistiri a tentazione.

Si dici di Déjà è "Lacrime" di Omeru. Lu prutagunista di l 'epupea dinù qualchì volta esciuti in l' infernu, induve u so paris c'insignau la animi di i donni ghjustu partutu.

Un altru mitu dici quantu Déjà - la dea di l'infernu - competed cun Afroditi per amore Adonis. A quessu hè un simplici murtali, ma assai beddu ghjovanu. A più bella dea, in u PANTHEON di u messe in un spurtellu è mandò à Déjà per ch'ella ammucciaru lu. Vidennu Adonis è si lampò in amore, a dea di l 'infernu ricusatu di dà u ritornu di Afroditi casa. Long -A lu èsitu. Fù u dirittu à Zeus. Sicondu à u dicretu di Adonis fu custrittu a passari un terzu di l 'annu incù Déjà, una terza - cun Afroditi, è u restu di u tempu fu datu a stessa.

In unu di i miti di Déjà - la dea di l'infernu - e appari comu na muggheri baroni ostaculu. Signura di lu Nfernu, ninfa Minto, idda turni in una pianta (menta). Pridissi listessu Kokid River (Kokitida) per u listessu mutivu hè statu calcicata sottu à a morte. Intantu, secondu a mitulugia, Déjà idda appi dui amanti ufficiali - Dionisu e Adonis.

I radiche di u mitu

Déjà - la dea (ghjudicà hè ancu chjamatu) nun era d 'urìggini greca. Mitu avvinta ghjùnsenu à tutte in sta campagna. Si dicìa ca si hè pigliatu da i culoni di i Balkans, chì era pupulare in u Mycenaean ebbica.

U rispettu di a mitulugia rumana

Mitu, cum'è l 'Estasi di San Francesco da morti, ci hè dinù l' antichi rumani. Si currisponde à sta dea Proserpina. Idda era dinù la figghia di la dea di lu nascìri, ca chiamaru Mercurio. It arrubbatu u diu di regnu di clannistini - Plutoni. Like Déjà, Proserpina avianu a passari un terzu di l'annu in u so regnu perchè quandu manghjatu pocu simenza castagne.

Cusì, voi avà sapemu chì stu Déjà. Stu ghjovanu dea rattu da morti, è divintò a so moglia. Miti, significativu di a so liggiti e assai ntirissanti.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.