FurmazzioniStoria

Era - un sistemu Crunulogìa. Cosa sò i éra?

Era - hè una grande epica tempu, epica storica. So chjamati sistemu di Crunulogìa, oltri a lu nizziu di stu pirìudu. A storia di u nostru pianeta pò esse divisu in stonde. Trà elli, si differ in certi cambiamenti climatichi è geugrafica, oltri un avanzà impurtante in u sviluppu di a vita animali è vegetali. Assai sunnu ntirissati a, ciò chì sò l 'età, è ciò ch'elli ripresentanu. U principale fasi di u sviluppu di a Terra.

èbbica ignei

A stu tempu, u nostru pianeta hè furmata, pirìudu jìu circa un miliardi d 'anni. Life in a Terra ùn hè stata, in l 'oceanu di riazzioni chimichi trà filet, alkalis, be. èbbica ignei hà datu ascesa à una sustanza strata. Era tandu chi si messe à cunflitti organism vivant.

èbbica rocci

Enorme piriudu durata di u pianeta, chi durau circa 2 miliardi d 'anni. A stu tempu, sviluppà algae e battìri, organism acquistu di a so stituzione, sìmuli pluricillulari. Era - un piriudu tempu quandu ci hè qualcosa nova, stage rocci forma distingueru di dipositi di manganese in ferru. Stu piriudu hè carattarizatu da u fattu ca tutti i prucessi vita piglià postu in l 'oceanu.

Palaeozoic

Quissa hè a diffarenza epica di u cambià pirmanenti in i cundizioni climatichi, si hè divisa in 6 tappe. A stu tempu, sviluppà a flora è robba, ci sò parechje spezie di pisci. Longu e rive crisciri conifers, Felci. In ghjiru à u mezu di u periodu era lu primu amphibians cum'è cimetière, Acilius, grasshoppers. L'epica hè caratterizata da upheavals custanti, canciannu a forme di u cuntinenti.

L'èbbica Mesuzoicu

Videos cumpunuta di Triassic, Jurassic e stonde di u Cretaceu. L'èbbica Mesuzoicu - hè a nascita di terra e mare, monde, ranochji, jammiruzzu, novi spezii di coralli. Hè duminata da i rèttili è dinosaurs. In l 'etati media ci sò i primi li rapprisintanti di aceddi mudernu è nsetti. U Cretaceu hè la scumparsa di pterosaurs è dinosaurs.

A stu tempu, migghiuranza cundizioni climatichi, cù u risultatu chì a tarra hè cupertu cu verde. In u paese ci sò a prima spezia di cyprès, è u làriciu arburi è pianti periodu. In l 'èbbica Mesuzoicu sò principiu di ghjocu nsetti è a flora. Duranti stu pirìudu, u cuntinenti à piglià u nova forma, è aghjustà, l 'ìsuli sunnu furmati cum'è un risultatu di i divisioni. Uceanu Atlanticu hè crisciuta in taglia, r'acqua grande tracts di tarra.

èbbica Cainozoic

"Comu tanti anni hè l 'urtimu piriudu n cui l'umanità vita?" - à spessu definita sta quistione di pirsuni. L'èbbica Cenozoic (hè dura à stu ghjornu) accuminzau circa 66 miliuni di anni fa. It distinti l 'avventu di aceddi mudernu, mammifira, angiosperms è, di sicuru, omini. By lu menzu di l 'èbbica hà furmatu quasi tutti i gruppi di i regni di a natura. A stu tempu ci sò Casanova è prati, novi tippi di erbe, arbusti. Dinù in a natura furmò lu menu tippi agrocenoses è biogeocenosis. Omu principia à adattà si à i ambienti, à aduprà a natura à scuntrà bisogni persunale. Hè genti ca poi cangiau lu munnu biulogica. U Cenozoic Era hè divisa in trè pirìudi: Paleogene, Incantati è parabola. Si cuntinueghja oghje.

Cunzidiratu un periodu siparatu da caratteristiche climatichi è geugrafica. Ma ci sunnu autri sistemi di Crunulogìa. Per esempiu, dicendu: "a nostra epica", tanti vennu cuimmurciuti un passu chì nasci da Natale. Dinù, ghjente t'avia u industriale, technotronic è altre stonde chì calcosa distinti, hanu cambiatu u modu li pirsuni sù circa lu munnu, hà cambiatu u strana à organism vivant.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.