FurmazzioniScienza

Jean-Baptiste Lamarck: cuntributu a bioluggìa. Ciucciu è juncu di a tiuria di Lamarck

A prima tiurìa cumpleta di evoluzioni proposé par Jean-Baptiste Lamarck. Cuntribuzioni à biulugisti basatu supra l 'idei e principii chì aghjà prisenti in i circuli scentificu di u tempu. U più impurtante d 'iddi era la idea di Cepagatti naturae, comu puru l' idea chì e razze pò cambià in lochi sfarenti.

Scala naturae, «gran catina di essiri" daretu à Aristòtili, è prubbabbirmenti di lu piriudu prima. Hè un sistemu feuilletée classìfica, u fondu di u quale ci sò protozoa, è u cima - u più difficiule.

Ideas circa cambiendu essenza in u principiu di u 19u seculu, era calmu cumune - ch'elli ùn diventa un avanzà Lamarck. Per esempiu, Buffon, a so Lars, palesa a so idee nant'à u sughjettu, anchi si eranu tutti assai Vague.

Sempre à la bioluggìa

Lamarck era un stradellu sepe di scienza, longu tempu in prighjò in l 'esèrcitu, è di quattru anni ch'ellu hà studiatu a medicina, a prima fratellu di u dissuaded. Addivintau un studiente di na trattazzioni Naturalist Francese Bernard De Jussieu, fighjendu u libru, è in u 1978 publicheghja una racolta di trè-vulume di a flora isulana Francese, chì n'era innamuratu di siducia la attinzioni di Buffon, chì pigliavanu sottu u so cantu è fatta in un locu in u Academy of Sciences è i Botanic Gardens Royal . Dopu à a Rivuluzione francese in u 1793 l 'orti eranu trasfurmatu in u Museu di Storia Naturale, induve Lamarck statu prumossu à prufissori di spezii (malgradu u fattu chì ùn era a so spicialità), chi si tìnniru nzinu a sò morti.

I meriti di a tiuria di lu prucessu di evoluzioni a bioluggìa di Jean-Baptiste Lamarck ùn hè limitatu. Parechji di i so successi sò pigliatu di accurdata - la palora "bioluggìa", è a so invenzione, oltri a categuria sistimàticu "vertebrates", "spezii di", "nsettu", "machini", "Paul Armagnac", "echinoderms", "annelids".

A duttrina di Jean-Baptiste Lamarck stata discritta in trè publicazioni. Iddu addivinìu interested in lu prucessu di evoluzioni di tri a lu museu di cullezzione Storia Naturale di rich è mollusks mudernu Bruguière, la masse prima di u dipartimentu di uomu invertebrate. Lamarck osservatu chì si sò simuli, è da perdiri tìampu a so sparghjera in tempu, pudia P'acchianari a una ligna diretta da u più anticu di lu Ultimi mudelli. Stu causatu altri pinsamenti chi si prisenta u libru in 1801, "associazione Research di corpi vivant."

Jean-Baptiste Lamarck: cuntributu a bioluggìa

Ma i veri spiegazione di i ditagli di evoluzioni affaccatu in u so travaddu in 1809, "A filosofia di vangatura". In 1815 u prima vulumu di u un'opera "The Natural History di spezii", chì conta dinù l 'idei di Lamarck.

U cuncettu di l ' "gran catina" hè divintatu u quadrera di Lamarckian. Ma si n'andò più chè a so cuntimpuranei, cridìannu a lu fattu dâ sò miccanisimu, è ùn piglià per stessa di accurdata. Si pruponi chì la vita animale include una capacità custruitu-a, una qualità ch'ani hè diventata più cumplessu, ca avissi a spiegari la prisenza di l 'classìfica feuilletée naturale. Stu ùn pò sta frasa cum'è scala arrampicata, è com'è u muvimentu di u escalator.

Ma tandu ùn ci hè l 'argumentu classicu creationist: s'è no evulùtisi da Giuseppe, perchè sò sempre esisti Giuseppe? A suluzione hè u fattu chì biugenesi - la criazzioni di na nova vita - succedi tuttu lu tempu. In autri paroli, ùn ci sò tanti escalators (unu per ogni categuria di vita), ognunu di li quali hà u so puntu di partenza. People sò l 'urganismi cchiù vecchi e vermi - i Ultimi.

Ma ci hè una siconda prublemu. A classìfica feuilletée cume "vermi, pisci, cimetière, uccelli, mammifira, primates, omu", per esempiu, u gattu ùn travagliu. À stu livellu di u girarchia addiventa un teacher meaningless, è quì ci hè a parti più famosu di i Lamarckian: l 'eredi di carattiri acquistatu. U cuncettu hè sèmplice.

Giraffa, stà in Savannah cun arburi appressu. Stu induces un "bisognu" in lu giraffa, e si cancia u so cumpurtamentu a lompi rami sempri. Sicondu a Lamarck, l 'usu novu di u coddu vi risultatu in u so crescita duvuta a l' aumentu purtata di "scinariu vitali". U novu statu di u collu hè una caratteristica acquista, è si pò esse trasmesse à prole, chì hè per quessa stamu parrannu circa una làscita di carattiri acquistatu.

U jumelle hè vera ancu: se lu corpu non veni usatu, u liquidu chì sboccani mezu hè nica e lu atrophies. Per esempiu, si spiega perchè l 'abitanti di l' Batu ci sò micca ochji.

Làscita di carattiri acquistatu

Altru esempiu - webbing trà i dita di parechji animali cumercii com'è ranochji, monde, lontra è Beavers. À accustà in l 'animali ci hè un bisognu di a spinciri l' acqua chì vene à traversu una membrana, favurèvuli à elli si più "scinariu vitali", cum'è aghju pensatu Jean-Baptiste Lamarck.

Cuntribuzioni à scinziatu Biology include u cuncettu basi di una làscita di carattiri acquistatu. Stu ùn era a scuperta di l 'physiological ( "scinariu vitali" hè mai statu trovu). Era una vista spùticu naturali e manere, chi a ddu tempu si ne fora per esse un rivuluziunariu. Nisun bisognu di Diu, cum'è u capu di evoluzioni. U cuncettu dinù hè in cuntrastu cù l 'idea chì organism pò esse cambiatu solu in un certu modu.

Dunque, ci sò dui funnamintali principiu Lamarckian. A prima hè l'idea di un naturale, u prugressu linéaire u scala di fatica. Perciò, u chjassu à maturà hè assai tortuous: organism addattà a cundizioni lucali, favurèvuli à una varietà di formi ancu à u listessu liveddu di cumplissità.

Sapennu chi un Lamarckian pò evaluate critically u ciucciu è juncu di Jean-Baptiste Lamarck cum'è una ricerca incù un puntu mudernu di vista.

Ogni filòsufu dâ scienza si dì chi scinni a scopi dritta è custioni beni difinutu-make up medità di a ricerca scentifica. Hè in stu rispettu, è scored da Jean-Baptiste Lamarck: i so cuntributi a scienza, era piuttostu in u fattu chi si capisci lu quattru prublemi maiò di a storia naturale in u tempu:

  1. Perchè forma rich differ da ancura?
  2. Perchè certi urganismi sò più difficiuli cà altri?
  3. Perchè ci hè un tali varietà?
  4. Perchè organism sò bè adattatu à u so ambiente?

Cons Jean-Baptiste Lamarck si trova in u fattu ch'ellu hà fiascatu à furniscia ogni spiegazione tonu, per via ùn curpa a so. Qualchidunu in u so postu si firmò nantu à un gruppu listessu d 'idei, piuttostu cà selezzione naturale, o armata.

Jean-Baptiste Lamarck: la tiurìa di sbagli

Lamarck vista susteni ca la forma rich sò sfarente, perchè ch'elli sò, comu su lu prucessu di evoluzioni escalator, rimpiazzati da più cumplessi. Avà sapemu chi l 'forma rich scrivenu a diversi parti di l' phylogeny, è dunque differente.

Ci hè ùn tali cosa comu la scala di cumplessità. forma cumplessu esempiu, in qualchi taxa cum'è un risultatu di i so circustanzi particulari. L'esempiu di cchiù tipicu di l 'cumplessità - pluricillulari - hè unica, è ùn hè micca u risultatu A tendenza cumune.

Variità ùn protrude da biugenesi pedagogicu. punti tuttu à u solu surgente di vita. A variità hè u risultatu di speciation.

Ci hè ùn tali matiriali com'è "scinariu vitali". Organism sò adattate à u so ambiente, comu si passava à traversu l 'Crispi inesorabbili selezzione naturale.

In selezzione naturale, comu si capisci oghje, ci hè pigliatu in contu u web pupulazzioni di giraffe cu diversi taglia collu. Quelli chì incù un coddu più ponu tuccà i rami sempri di 'arburi, è cusì à avè accessu à a più manghjà. Stu dà li di più forza, è benefiziu in un scopu, chì in u longu chiddu va à l 'pruduzzioni d' un numeru più grande di Razza. Sè noi incaricà una genetica lunghezza collu basi, tandu, più prubabile, ùn vi nascerà un longu-necked prole chi pi tanti sèculi sustituiri korotkosheee.

In giraffa Lamarckian deve ghjunghje sin'à arburi supiriuri, è u so collu hè s'allungavanu, è hè trasmessi à u niputi.

Ora lu chiaru été di u sicondu a tiuria di lu nucleu, chi fù creatu da Jean-Baptiste Lamarck.

mutation utiles - l 'eccezzioni piuttostu cà u duminiu

Cuntributu di lu scinziatu - l 'idia di prugressu in la scala di fatica - dinù micca cunfirmata ancu à u liveddu muliculari. Motu Buzzurro e Tomoko Ohta, funnaturi oghje e tiuria okoloneytralnoy neutrali di evoluzioni traces duminanti aghju amparatu chì mutation in lu vastu maggiuranza sunnu niutrali - iddi nun hannu nudda nfluenza supra l 'adattazioni di l'organismu. A secunna tiurìa teni chì parechji di armata di neutrali vi hannu un effettu hè troppu picculu per esse veru nutava. Lu restu di l 'armata sò dannusu, è solu un picculu numaru di li hè primurosu di interessante.

Sè ci foru rire muvimentu ligna à maturà, tutti i armata saria benefica, ma ùn hè sustinutu da testimunianze.

Cusì, nè u cuncettu di Lamarck micca statu cunfirmatu.

Panacea di tiuluggìa

L'idea di "secrete vitali" ùn hè tutta, accussì lu prucessu di evoluzioni Lamarckian è era à u puntu di u travagliu di "Origini di Species" l'Darwin ùn hè cunvintu di u mondu. Darwin mustrò i rialità di evoluzioni. Ma, si hà fiascatu à u fracicume di ognunu in selezzione naturale.

L'idea di carattiri acquistatu eriditati, ch'ellu usatu ancu Darwin, hà divintatu sinònimu Lamarckism, oltri nu certu nùmmiru di li tiurìi ca si svilupparu in uppusizzioni a selezzione naturale. tandu Lamarckism comu na tutta la vinciu la tiurìa di Darwin in ambienti scientificu. Tiuluggìa, ca mità di un seculu fà forti diffirenza Lamarckism, hè oghje cumplettamente accettatu u solu perchè l 'azzione di u "scinariu vitali" pò facirmenti attribuita à u Cristu criativu, disegni jeudi à adattà si à i ambienti, lu girò fora per esse di più còmuda di l' "Randomness" di selezzione naturale.

In u 1900, Lamarckism è selectionism stati scafazzati di la scopre di mutazione genetica è l 'avventu di la tiuria.

Militanti Lamarckism Lysenko

In Russia sviluppatu unu di i capituli nera in lu la storia di la bioluggìa e li scienzi in generale: Lysenko. Eremia Lysenko hè una solitaria Bourg cun tamantu pesu puliticu, ch'ellu usatu pi assittarisi a cima di u Soviet scienza biodiversità, è da i 1930s addivintau lu capu di l 'Académia d' Sciences Agricultural. Quì si dittaturiali i metudi di impone a so idea di lu prucessu di evoluzioni - "lu mètudu Michurin", un tipu di Lamarckism, è assicutatu geneticists accordiu cu stu postu. Michurinizm addivintau lu "novu bioluggìa", chì hè ancu adattu per collectivization cum'è to mix puliticu cù pseudoscience. Cù Lysenko fu ufficialmenti finitu in u 1964.

Epigenetics - la nova Lamarckism?

Cusì, una tiuria, un alternativa a selezzione naturale, a storia fù chjusu. Tuttavia, in u 2013, Jean-Baptiste Lamarck, quale cuntributu a bioluggìa - Lamarckism - hà fiascatu, tinia un casu à temiz. Tandu u travagliu fù publicatu, sicondu a quali li surci di furmazioni à teme lu ciavuru di acetophenone desi sta capacità hè lascita. New rivista scienziato chjamatu Cunfirmà làscita Lamarckian di carattiri acquistatu. Però, l 'effettu hè basatu nantu epigenetics - cambiamenti in i travagli di geni piuttostu cà i geni stessi, chì hè fiducia cu selezzione naturale. Cusì, u insignamentu di u prucessu di evoluzioni Jean-Baptiste Lamarck pò dinò esse riabilitata.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.