Educazione:Scienza

Metodi di ricerca fundamentali in pedagogia

A realità pedagogica precisa studiu constante. Hè diffesibile di sobrevalorà l'impurtanza di a pedagogia per a societat moderna. Questa hè una scienza chì tratta à a educazione è l'educazione di e generazioni futuri di quelli chì sò diventate membri diretti di a sucità, quelli chì participanu à a governanza di u paese, etc. Per quessa, hè impurtante per truvà metudi inzucativu efficace .

Comu in ogni ciencia, a ricerca hè spessu stanca in pedagogia, chì cumpere experimenti, osservazioni, etc. U so scopu hè di acquistà novi cunniscenza, cunferma i tiurìe o refuta. In particulari, a ricerca hè fatta, chì novi metudi di ricerca in pedagogia.

Avianu a cunniscenza di a realtà pedagogica circondu hè sempre sottumette à certi reguli. Spessu i sti règuli furmati à u tempu, dumandani u travagliu duru di assai maestri beni cunnuscini. Ma da questu, sò diventati in parechji gruppi principali.

Sezione di metudi in gruppi principali

  Ci hè parechje gruppi principali in quale i metudi di ricerca in pedagogia cumunu. Tutti sò adatti à cunnoscenu a rialità objettiva. Ogni ciencia opera u so metudu di ricerca, aiutanu à rimbursà u novu sapienti è avè avanti. In pedagogia sò ancu mette tali, ma solu sò classificatu in una manera diversa.

U primu gruppu includenu metudi pedagogichi tradiziunali di ricerca in pedagogia. Cum'è u nome signìfica, tutti i metudi chì anu studiatu per un pezzu tantu è chì anu passatu in a scienza muderna per eredità sò include quì. Arcuni di sti mètge pò piglià centenari d'anni, è u piriudu di u so urìgine pò rilate à l'epica di Platonu, Comenius o Pestelozzi.

Quali mètudi tradiziunali di a ricerca scientifica in pedagogia sò distinti? Di sicuru, sò sti osservazioni usati in i tempi antichi. Solu ùn hà nunda di fà cù l'observazione urdinata, hè un prucessu scientificu assai più sutile, prima chì e cose cumposti specifiche sò stati, è tutte e dati obtati sò sottumessi à un analisi profundo. L'altri metudi anu studiatu l'esperienza è i prudutti di a creatività studiante. E aiutanu à risponde assai di e quistione chì facenu educatori è i circunieri.

Un metudu impurtante di ricerca, senza dubbitu, hè un sperimentu pedagogicu. Eccu un modu di spirienza chì pò esse mette in a ricerca pedagogica. A so funzione principale è a diffarenza di altri metudi hè chì pò creà è simulà una situazione specifica chì si cunfronta l'investigatore, mentri àutri mètii aiutanu à solu solu i dati.

À u core di qualsiasi esperimenti sò esse una tiuria o l'ipotesi specifichi. Sta sperienza hè diretta à acquistà infurmazioni chì anu aiutà à cunfirmà o disprovà a teoria. Questu hè spessu privata di altri metudi di ricerca in pedagogica prufessiva.

L'esperimentu spende à creà e cundizioni chì anu mancu pussibile d'acquistà in un ambiente naturali. Questu pò causà un risultatu uriginatu, o vice versa, i risultati pò esse negattivi, ma nantu à quessa, un puderaghju scumpigghigliate.

Hè relativamenti novi sò parechji prucessi, chì anu includenu metudi di ricerca in pedagogia. Pruvenziu principià à esse utilizatu per ottene infurmazioni in l'anni 80-90 di u XX sèculu. Dopu avè ricerca positiva, principiàvanu di spàrghjela in u mondu è sò assai usati in pedagogia.

Pruvazioni aiuta per fà una presentazione statistica di cambiamenti in u rendiment di l'studiente, quantu à ciò chì hà rializatu è cumu si in un sistema particulari. Sò aiuta à esse mudificà qualitati in i figuri, chì aiuta à megliu capiscenu a manera efficace ancu quelli o altre mètudi di ricerca in pedagogia.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.