FurmazzioniLingue

Nditerminativu pronomi: règuli e eccezzioni

pronomi nditerminativu si rifirisci a un ncertu, o scunnisciutu referent (uggettu, pirsuna) o di u so bè. Sti pronomi incrudunu: cosa, quarcunu, quarchi cosa, quarcunu, nenti, nuddu, etc. Li sò furmate da i pronomi Prefissi, è i non-usu cunsola è postfix -That père. , someday.-o. Per esempiu, un omu - un omu, vuliri, calchissia, il ya; induve - sicuru, someplace, sicuru, partutu; how much - how much un pocu, di più o di menu.

Classifica nant'à u fundamentu di pronomi nditerminativu e scrittura

So, pronomi nditerminativu in lingua russa sò divisi in:

  • Didáctica - puntu à un oggettu particulare chì esiste in rialità (père-poi, quarchi cosa, quarcunu). In turnu, lu pronomi riferenza si pò divide u fundamentu di cunnosce, o scunnisciutu di dui classi:

    1) pronomi twin difinutu - sò usati in una situazione induve lu parraturi hè cunnisciutu oggettu, ma in u listessu tempu, ùn pigghiarivi chì hè cunnisciuta per u listener (unu père, unu-tandu u valore père) (per esempiu: I vi dicu una sicretu);

    2) incertezza pronomi - hè usatu à ricaccià l 'uggettu scunnisciutu lu parraturi (su pronomi -That) (per esempiu: By Ivan calchissia ghjunse).
  • Non-riferenziale - specificà unfixed, oggettu Matto (ciò chì hè-o di ghjornu) (per esempiu: I bisognu di priari pi quarchidunu).

Pronomi Linguisti cun non-

Chisti sunnu: unu, certi, qualchi cosa. A prima paru di pronomi mintuvendu fama, rifarenza à l 'parraturi scunnisciutu è hearer. Altrimenti ch'elli ùn avissi a èssiri chiamatu a siguenti: pronomi nditerminativu. Pruposte, ch'elli ponu esse poi cusì:

  • À mè in u House ghjunse un giuvanottu, vistuti in un vistitu biancu.
  • A casa, ghjunse u mio maestru, calchissia Ivasjuk grotte maistru e persone.

Dinù in stu seria si sò spissu usatu ppi isprìmiri a funzione introduktivnoy, vale à dì. E. Per la ntruduzzioni a lu principiu di lu testu di novu caratteri è circustanzi. Per esempiu:

  • In un regnu ...

Curagiu, un omu, in certi casi ponu sprimà u scunnisciutu à i parraturi. Stu significa chi si farà una diffarenza in lu pronomi -That. Per esempiu:

  • Cecceccu e bianchi è faci un puddicinu e salta nantu à u Everglades furesta.

Pronomi su -So

pronomi nditerminativu à -Chi hè stata fatta à ricaccià i scunnisciutu è quiddu di riferenza:

  • Aghju ascultatu attente è avvisti chì intreccia ci hè qualchissia in a stanza.

Dinù nant'à pronomi -That ùn pò esse usata in cunziddiratu abbastanza u so significatu è u sensu ghjornu:

  • Calchissia ci vole avà stà in u turnu.

In più, una seria di u -So introduktivnuyu pò fà la funzioni di:

  • Certi studianti-solitaria scrisse nantu à i lavagna stu assurdu.

Pronomi à ghjornu

U valore di pronomi non-riferenziale hè truvatu u fundamentu di specifichi funziunalità simàntici e tipi di u cuntestu induve pronomi usatu.

Pronomi a cunsicuenza ghjornu chì unu hè cunsidaratu un alternativa a (la pussibilità d ') contru à l' altru. Chì hè, in stu casu, si rifirisci a lu cuntestu di "Murat-assertiveness." stu tipu di fondo, pò accade:

  • s'ellu ci hè una situazione hè chjamata à u futuru;
  • s'ellu ci hè una situazione, un alternativa, ancu chjamata a lu prisenti, o passatu;
  • cù u cuntestu Distributivity.

So, guardà tutti sta in più tecnica. In u primu casu, un pronomi nditerminativu à ghjornu ièssiri usatu a:

  • tempu futuru grammaticali (idda vi portanu qualchi esempii; ch'elli vi anu sicuru);
  • Stallazione di u futuru, cumpresi richiesti (Irina voli andà sicuru, Vladimir cerca di qualcosa intarissanti à voi, cci dumanna calcosa à scrive);
  • di imperativu (fora di u cuntestu di l 'attu di discursu di accunsentu, ancu per un ordine) (Canta U Populu Corsu calcosa, noi vi dicu ciò chì ogni versu, I scaricà subitu un film);
  • sviluppu modality o nicissariu (si pò (duvia) esse vuliri a chiamari, sò un omu dici; tu bisognu di calchissia a chiamari);
  • congiuntivu, oplativa (bè ch'ella purtò qualcosa à beie; I hè vuluntà di fà qualcosa per ellu);
  • definisce u testu (tantu ca chissi fannu quarchiccosa, avemu bisognu di i soldi).

In u secondu casu, lu pronomi usatu pi la sprissioni:

  • (Un) cirtizza, migrà (I dubbità chì ghjè a fari quarchi cosa, ùn pensu ch'elli capisciu lu stranu chì si trova nunda, ch'ellu piovi partutu manca; currispundenu hè qualchissia I chjamò fora; s'ellu ùn hà purtatu calcosa (aieri));
  • quistioni (dinù di rhetorical) iputesi quistioni (ulmetu chjamatu à qualchissia altru Avete hannu nuddu incertezze chì sta hè vera?);
  • disjunction (piglionu cù Alain, o ogni di i so amichi);
  • cundizioni (s'è qualcosa vilata, si pagatu per it);
  • epistimicheskoy modality (quarcunu pò falli);
  • nigava in subordinating patriarchic (ùn pensu chì si deve cambià qualcosa).

Per u terzu casu, citare tali esempi: Ogni cumannari qualchidunu cun ellu.

pronomi Prefissi, funzioni vìdiri nditerminativu

furmatu ncertu in qualchi intrecciu pò esse sà mai. Andemu cunfruntari lu pronomi nditerminativu usu in e quistione ndirettu, è clausi cunnizziunata:

quistioni ndirettu :

  • Idda pinsau e pinsau, e ancora, chjamate - truvà fora s'ellu ciò chì tù voli.
  • Fora di l 'angulu di u so ochju ch'ellu pruvatu à vede s'ellu ci hè qualchissia vicinu à a macchina.

sintenza cunnizziunata :

  • Se quarchi Fashion succèri - ch'elli seranu cuntenti.
  • Sì qualchissia vene, accenda la lumera, verde.

sprissioni pronomi nditerminativu

In più di issi pronomi tradiziunali nditerminativu, si sò dinù:

  • pronomi Reduplicated: un locu induve un omu chì (Cu-cu, è ch'ella ùn pudia sapè).
  • Pronomi Index basa cuntenga -That formant (accussì e accussì, ci hè qualcosa, perchè qualcosa, etc.) (Poi machja è po cosa vi pò rializà u tentativu).
  • Certi di i parolle appartiniri a diffirenti parti di parrata, chi servinu cum'è rifirimentu ncertu: napodobii cumminazzioni di unu o l 'àutru; Aggittivi cunnisciuta difinutu; unu maître.
  • unità Pronominal avè prepositive spinta "amalgams" - l 'èbbica pronomi basatu spusinga, dunno-activité: I nun sacciu ca (ùn) hè chjaru chì nimu sà quandu, I nun ricùardu oltri a àutri.
  • unità Pronominal cuntenendu postpositive spinta "kvazirelyativy" - constructs pronominal cuntenendu u fundamentu peakless parente clausi: partutu, comu ùn sarà, qualunqui chì vo vulete, è cusì u ..

pronomi Negative è nditerminativu

At lu nizziu avemu dettu chì pronomi nditerminativu sò furmate da i Prefissi incù certi prifissi è postfix. Ma luntanu da tutti, da u furmulariu Prefissi è pò esse pronomi negativu, solu issu tempu incù l'aiutu di prifissi, comu non - ni- è induve - ùn ci hè nisun assai - affattu, chi - no, quandu - eternu, etc ..

In più, pronomi negativu è nditerminativu hannu un altru cosa in cumunu: u so caratteristiche di sintassi è murfulòggicu cunfidirazzioni cu l 'è quelli chì da ch'elli sò furmati, chi è, da u Prefissi.

Pronomi cun polarisation negativu

Ch'iddu distribbuisci pronomi nditerminativu, carattirizzata polarizations negativu. Sti incrudunu: u prugettu è finisci in-o. In altre parolle noi pò dì ch'elli occupanu à esse un cuntestu negativu. In stu casu, si pò esse sustituita in certi intrecciu pronomi negativu. Per esempiu:

  • I Ùn aghju vistu ogni (nditerminativu pronomi) resistenza in u so chjassu di a vita.

'Nveci di' na pussìbbili usu di ogni tipu prugettu. Also, sti pronomi pò èssiri canciati cu ùn negativu. O stu:

  • I nun ntènninu pi canciari nenti / I micca l'andava a canciari nenti.

Hè tene à mente hè una eccezzioni: se lu négation hè usata in u soggiru principali, lu soggiru dipinnenti pò ièssiri usatu solu o altru - o, comu hè impussibile - i pronomi negativu. Per esempiu:

  • U Populu ùn hè cunnisciutu siddu stu libru in eternu (ma nun mai) fattu.

Curriculum pronomi negativu è nditerminativu

Pudete sceglie sti tipi di reguli di scrittura sti pronomi:

  • l 'usu di particeddi e micca tutti;
  • particeddi siparati e titanate ùn sò scrittura è micca cù i pronomi;
  • defisnoe ortografia di pronomi.

cusì:

  • A particella ùn hè scritta da un accentu, è ùn - no ddoi (nudda, unu, nenti, qualcosa, di qualità, micca à tutti, cci arriniscì, cci arriniscì, quarchi cosa, nunda).
  • Sè ci hè nudda scusa, u particeddi nun è deve esse scritta cum'è una parolla (no, uni pochi, qualcosa chì nimu, nimu, nimu), è s'ellu disponibile traballat, nantu stu apparenza deve addritta trà i particeddi e pronomi (à nimu, nimu, per nunda, per nunda). Cusì, niàutri pigghiamu na cumminazzioni chì si componi di trè parolle.
  • Curriculum pronomi nditerminativu hè chì si cumprendi l 'père prefissu è suffissi ghjornu-dunque,necessaria-o hyphenate.
  • Locuzioni àutru (àutru), cum'è nimu in altre (un altru) ùn scrittu à u particella, è fora à la prisenza di l 'particeddi cum'è spartuta in u so sustegnu. Pronomi nimu è nunda ùn esse scritti secondu a regula ginirali, dì, senza ddoi e senza na pripusizzioni o râ particedda noi scrive, è pronomi insieme (àutru (àutru), e nuddu àutru (àutru)).
  • In la frasi, sopra opposizioni pò èssiri spressu micca solu da l 'Unione Europea oltri, ma chì ci vole precede sti cumminazzioni (u racontu dettu à ellu da u so missiavu, è nimu altre). Hè da nutà chì issi altri cumminazzioni di négation in la sintenza ùn sarà.
  • As di frase nuddu àutru (àutru) àutru (àutru), si sò usati pi fari cu l 'uppusizzioni, com'è in la sintenza, induve ci hè u nigava (arburuchju altru hè megliu per voi ùn a fari), e assai raramenti in la sintenza induve ci hè nimu èstiru (solu ch'ellu face è ùn altru unu). It S'avissi a nutari ca la particella di ogni cumminazzioni di dati scritti à i pronomi inseme.

Comu pò esse vistu, u ortografia di i pronomi negativu è nditerminativu cuntene una abbastanza sèmplice regule è qualchi eccezzioni a li. Per quessa, s'ella hè bona à capisce u argumenti, i prublemi cù i ortografia aggalabbata è usu di ste pronomi deve micca esse. È quelli chì amparà inglese, pronomi nditerminativu ùn deve causari ogni difficultà, perchè ùn aduprà e règule listessi à quelli chì in la lingua russa.

Esempii di reguli in Inglese

Guardà quantu à utilizà lu pronomi nditerminativu più cumuna. English Sti prividia :. Any, quarchi cosa, quarcunu, vuliri, nenti, nuddu, qualunqui, etc. So:

  • prima pronomi hè più à spessu usatu in esempio incù u nigava esplicitu, nigava implicit, oltri ca comu nesci;
  • Li siquenti trè sò usati in esempio affirmative in dibàttitu à scali di qualcosa;
  • l 'urtimi tri sunnu usati in una sintenza negativu; in i quistioni generale; in una sintenza cunnizziunata; in u esempio affirmative è nigativu, si lu pronomi veni usatu à dì "tutti, ognunu".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.