Food and drink, Vini è spiriti
U vinu biancu più populari. Riesling: history, features, price
In tempu cù Sauvignon Blanc è Chardonnay, Wine Riesling hè cunsideratu unu di i trè re di variità bianca. In questu articulu avemu dettu a storia di a ripruduzzione di sta vigna. A so prucissioni vittoria in u pianinu di u varietà di u razzia "Riesling" hè stata cuminciata cù i paesi Renania. Apennà, i so vigneti bdinu per scherzià in quelli paesi alluntanati da l'Allemagne, induve u clima ùn si pò micca in u caldu stanu. Chiddu què fa Riesling accussì populari? Prima, a so acidità, chì permette à u vinu à riunione è ennobre in buttigli for decades. Siconda, Riesling viaghja bè cù i peculiarità di u terroir - l'arghjintu induve i vigneti sò longu. È, finarmenti, in terzu, u vinu pò esse variatu da a quantità di zuccaru residuale da u seccu à a puszione. In quelli paesi sittintriunali com'è l'Allemagne, induve ci hè un riscu propiu di riunite à a fini di a stagione Baia ùn sò micca ripe, "Riesling" - una vera zucchina. U vinu di sta varietà hè successu da a prima raccogliera, è da l'eterna "spatter". Ma avemu a detta tutti issi sapori sottu.
Na nascita di una varietà
Quale è quandu si purtate viti "Riesling" - ùn cunnoscu micca. U primu registru di uva ùn hè micca truvatu in a cronica, ma in u libru ecunomicu. I Tedeschi sò un persone puntuale, è u Conti Katzelnbogen di Rousselheim (Rheingau) hà guardatu cù cura in u so archiviu un discorsu chì in u 1435, u tretze di marzu, u so antenatu hà acquistatu sei mudeli di Riesling, pagonu 22 solidi. Cinquanta anni avè passatu da quandu a varietà di uvaghja hè citenu in Alsazia. U grassu latinu ufficiale Hieronymus Boca listi "Riesling", cumu cù l'altri spezii di vignetu. Chì eranu l'antenati di sta varietà? Questu hè spiegatu da a genetica muderna. I raghji di "Riesling" origine di un traminer ordinariu chì hà intrutu in un matrimoniu cù u Gouais Blanc francese, chì i tedeschi anu da chjamate Veyser Heinisch. Eccu, oghji sti viti sò cultivati in l'Austria, l'Australia miridiunali è a Nova Zelanda - induve l'estiu ùn hè micca minacciatu da a seca è u caldu eccessivu à boli bianchi dilicati.
Quali terru hè u megliu
U vinu Riesling hè megliu cà l'altri, cunveys u clima è a funzione di a terra di a regione induve a vigna cresce. E ancu e cundizioni climatichi (chiuchju o, versu u sensu caldu) resenu in a qualità di u bè. Chì hè u megliu terrenu per Riesling? Tutti i Germani vi diceranu chì u vinu più autenticu hè da Johannisberg. In u XVIII seculu, dopu à a devastanti Thirty Years War, l'abbati di u monasteru benedetto Fulda hà postu terra abbandunata in u monasteru cù trenta cent mila vigneti di a varietà Riesling. Cusì, un certu standard hè statu creatu. Tutti i vignaghjoli di e terre di a Rhine eranu ugualu per Schloss Johannisberg. A moda di "Riesling" hà purtatu à u fattu chì u cultivo hè cultivatu in a vaddi di Mosela. U clima hè calda, è per quessa u vinu hè più fine, cù notte fiurali. Ancu ancu Palatinatu miridiunali informa à Riesling di u gustu di u melatu è di i pesche. U vallée di Saar derrevi di vini eleganti è espectaculari. Ma u migliori terroir, cum'è dichjarazioni di u Burgundianu, Grand Cru, hè una spina in Reingessen, chiamata Nakenheim Rottenberg. A mica rossu, a vicinanza di l'acqua è u clima di u clima à u vino vicinu hè un gustu unsurpassed.
Mètode di pruduzzione
Hè impurtante quant'è terroir. Riesling in manu di un vignaghjolu cunnisciutu hè cum'è una cera bianca sottu à i diti d'un scultore spertu. Da sta varietà pudete creà ogni cosa. Seccu, u vinu semi-sicariu, di dolce hè ottene da a quantità di zuccaru residuale, u tempu di racolta. E questu hè una fastidiosa per avè acquistà acquistati. U fattu hè chì in Germania, u più dolci Riesling, l'elite hè più cunzidiratu. Dunque, u vinu més prestigio di sta varietà hè u Rhine Icewine (vinu di ghiaccio). Cù sta visione di dulcezza, i francesi disaccanu. L'Alsatian Riesling hè più aghju. A terminologia di parlà inglesa accunsente a culpa di sta varietà in a sequità. Se a zuccarera hè dolce, hè chjamatu "off-drive". Una parola chjina "bone-seca" carattirizza una zuccu chì u gustu ùn sia micca dolce à tuttu. Un vinu semi-seccu hè simplicemente chjamatu "Driver".
U gradu di maturità di baga
In i cundizioni di un veru esternatu genovese è chjosu, spessu successu chì u cultu hà da esse prudigiunatu à unripene. Ma ancu da e raghji veri sò stati boni Riesling boni. Tuttavia, i più prudutti di u vinu sò fattu da a fini di vendita. Eccu avete bisognu di cunnosce qualchi termini. "Shpatleze" hè una cullezione tardi, quandu i boli anu arrugati da a fretura di a ferita è di a fermentazioni. Auslese - a cugliera hè sceltu da uva agrumi. "Birenausleze" - selezziunate i bacheri annullate è fà un must. E, finarmenti, Trockenbeerenauslese. In questu casu, u vinu Riesling hè vinutu solu da baga di zuccheri di bagna bianca. Hè chjaru chì u costu di u pruduttu da stu dispusitivu (prodotta, sicuru, manualmente) aumenta.
Diploma di vignaghjoli
Riesling ùn pò micca tollerà a fermentazione. Inoltre ùn pò esse insistitu in bighi di roureta, cum'è l'altri varietà di racini bianchi. Ma hè bonu ch'ellu puderà arricà in buttigli. U vinu novu, in più di un arriciu riccu di frutti citrati, dà una freschezza perfetta à i pira è a manzana verde. À l'età, acquistenu più è più nutizie. U Riesling di u Tarraniu hè special. A acidezza ricunnisciute ne neutralizeghja a sogginess, chì face u bè da gustu bellu equilibratu. In u bouquet, nota di peach, albercocu, fiori bianchi è frutti exotichi sò mischiati cù i tons citrati. Un riesling maturo hà una spezialità - oliu d 'ombra. Forsi si sona unappetizing, ma u sommelier determina u gustu benzoicu di u vinu biancu cum'è una qualità positiva. "Oliu" hè integratu in a struttura di u bè. E parolle ùn ponu trasmette u so gustu refine.
Riesling Austrian
U vinu tedescu da a terra di Mozart hà acquistatu i so caratteristiche caratteristiche. Riesling in questu paese hè cultivatu in i vaddi di i fiumi Kamptal, Kremstal è Wachau, in u Bassa Austria. U tarritoriu in queste rigioni hè moltu piccatu, cù molti di beole, slate, granito. In cumbinazioni cù a alta umidità di l'aria è u calore chì cuntene i Danubecchi, u terroir vi permette cultivà un vinu eleganti. L'austriiani anu ancu aduprà a bactria di botrytis per fermentà e barieti in rami - u "noble motive". A Riesling australi differsu da l'alimanu cù i so nota minerale in u gustu è un arriciu di fruttu esotico. U terroir in u paese hè una strata di Dürnsteiner Kellerberg. Per escoger un bon Riesling austriacu, ùn hè micca bisognu di esse un grandu muelle. Sceglite una buttiglia induve un lizard hè disegnatu nantu à l'etichetta è a parola "emerald" hè indicatu. U vinu di cultu cunigratu di l'Austria hè FX Pichler Riesling Smaragd Dursteiner Kellerberg.
Alsatian Riesling
A principalità di u vinu di questa sort in Francia hè a so sequenza. A terracotta più adattata per riesling hè a tarra à a cità di Ribeauville. Puderaghju, "Grand Cru" hè un situu petite Rosaquer, chì si trova in u commute Junavir. Eccu un vinu biancu seccu solu - "Riesling da a vigna di San Unna" (produciuta da a casa "Trimbach"). U so gustu refinatu hè generatu da chjappi calcariu cù pianici pietuli. In un bouquet di Riesling tali ùn sò micca sferiti i frutti è minerali, ma ancu un ligne olfato di nebbia. Un altru diamante in a corona di i vini d'Alsace hè u Grand Cru Kastelberg, vicinu à a cità di Andlo. Questu vignetu hè mencionatu in 1064. Avà a produzzione hè in manu di Mark Craydenweiss. I Francesi ùn rispundenu micca i vini di postrulìs - invece, l'hanu da l'altre varietà di baga. Alsatian Riesling ùn hè micca solu seccu - hè un "bon-drive".
Riesling Domestica
U gradu di questa uva hè cultivatu bè bè da a cumpagnia russa "Fanagoria". Riesling hè spartu cù zucche in a terra di a Peninsula Taman. U clima quì hè moderatu continentale, è l'estiu hè più càllu di u vinu necessariu. E u tarrenu di u Kuban hè più vicinu à chernozem, troppu grassu per "Riesling". Ma ancu i vignaghjoli di Fanagoria sò avventurati è cultivatu e viti purtati da l'Austria. Cù cura di cura, hanu fattu possibbili per i baccelli per cogeranu tanta zucchericu cumu necessariu. A prima verra cullata in 2011. Hè stata utilizata per pattinaggiu - "ghiacciu". Hè un bevande dolce. E pocu tempu avianu una nova batchjata di Riesling chjamata "Riserva di numeru". Questu beure hè culore di palla, cun nota di grassardi di pratiche, calce è girasole.
Riesling: prezzu
Stu paràmetru ùn dipende micca cusì in a marca cum'è per u desideriu di a magazzina per ottene superglidi. Cusì, u vinu tedescu in Germania ponu custusà circa duie euros. U listessu Riesling in boutiques in Moscu - circa ottene rubariu. Se vi vede, pudete truvà e marche bastanti abbastanti. Allora, u famosu "Riesling Smaragd Durnsteiner" di l'Austria vi costanu novi e mitri mila rubli.
Similar articles
Trending Now