U sviluppu spiritualeCristianita

I jerarcizza cattolica: chì hè l'abata?

In u mondu cristianu, ci hè un sistema ordenatu di tituli è dignità chì dividanu u cleru à certi categurii. A so jerarquia hè necessaria per esse u chaos è a cunfusione, perché, anche l'ughjettu cumuni di tutti i seguitori di Cristu (pridicendu a parolla di Diu), qualchissia hà deve di guidà u restu.

Dunque, anu cunsideratu un urganu catòlicu cum'è l'abbati di u monasteru. In fattu, anche u fattu chì u ghjornu stu tìtulu hà raramenti utilizatu trà u cleru, in i vechji tempu tuttu era propiu diversu. Allora parlemu di tuttu ciò finitu.

U novu postu in u cleru

Cusì, per capisce ciò chì l'abata hè, avete bisognu à andà à u principiu di u V sèculu seculu. In quelli tempura distanti, quandu in l'Europa sò parechji primi monasteri catanisi parevanu. Naturmente, cumu cun questu, ci era apparsu unu chì puderà assicurà u rolu di tuturà, capace di solu di gestisce a vita di a cumunità, ma dinò l'altru di cuntatti cù u restu di u mondu.

Fu durante stu piriudu chì u primu abbati di un picculu munasteru apparsu, appuntatu da u papa stessu. Pocu dopu, in a riunione ginirali di u cleru, l'ordine hè statu uffiziale, e da quandu tutti i abati di i monasteri ricivutu u stessu titulu.

Chì hè l'abata in a girarchia catolica di quellu tempu?

Hè devi esse nutatu chì da u V à u VIII seculu l'abata era u principale di u monastru. U so putenza permette ch'ellu facia assai decisioni relative à a pratica interna di u monasteru. L'abbati hà ubbiditu u viscuvu è, cum'è qualsiasi sacrificadoru catòculu, u papa. Ancu s'ellu ci era monasteri autònumi, chì i abati cumprate micca sulu l'urdinamentu di u papa.

À l'annu, u putere di l'abbati criscinu rapidamenti è hà permessu di influenzà a decisione di i gestiti di a terra lucale. Inoltre, quelli abati sò stati terri, postu chì a Cattidrali Cattòlica accetta à i so propiu lochi, naturali, per i bisogni di u monasteru.

E cambiamenti in modu cù l'avventu di i Carulingi

U puntu di giudiziu era u vinendu à u putere di Charles Martel. In u piriu da u VIII a X seculi. A gestione di i monasteri passau in e mani ùn sò micca tantu di u cleru quant à l'aderenti di u putere di i rè. Sì capite ciò chì hè l'abbati di quelli tempi, in a maiò parte di i casi, era u vassallu di u capu, chì hè prova in cumbattimentu.

Tali assignimenti in l'uffiziu di l'abata anu un tipu d'impegnu o pagamentu. À u listessu tempu u guvernatore di i monasteri ùn veramenti ùn vulianu sèntelu a l'ordine di i viscuvi, chì ovveru ùn avianu micca avutu l'ultimu.

Quale hè u abbati?

A regula di i Carolingi cuscini, dopu chì u putere era torna pigliatu da a Chiesa Catolica. E anchi cume castling hè spessu pruspita in a storia, a pusizioni di l'abbati ùn cambia micca assai di questu. Cum'è prima, eranu i reguli di u monastru usatu, sottumessu a l'òrdine di i viscuvi.

Invece, da u XVI sèculu in Francia, l'abbati principiò à chjamà tutti i ghjovani omini chì eranu priluchi à a chjesa. Invece, a maiò parte di elli ùn anu mancu avutu tituli spiritichi.

Datu u crescente simili in u numaru d'abati, u so significatu per a chiesa hà cambiatu drammaticamente. Dunque, parechji di quelli cuminciaru a travagghiari comu docenti pedagogichi in scoli teologichi o di casi nobili.

Ma chì ghjè l'abbati d'oggi? In questa ora, sta parola veni raramenti utilizata in a seculara è in a vita spirituali di i cattolici. San Abbott hè un piace un tributu à u passatu chì un titulu sanu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.birmiss.com. Theme powered by WordPress.